Poezie
arșiță
1 min lectură·
Mediu
pe creștetu-mi rotește soarele aripa de cocoș
și-n mine fierbe apa inutilă
e dansul culorilor ce vor muri
la nașterea oului carbonizat
dacă-ți lipești urechea de el în timp ce coaja crapă
ai putea auzi marea
sau poate chiar norii
cine-ar fi crezut că năduful e rece
când diformul abandonat pe țărm scuipă
țărâna se transformă în abur
sfârâie
induce fructelor necoapte somnul liliacului
fiecare frunză e o întrebare
dacă ai sorbi-o sub formă de ceai ai putea muri
sau mai rău
să trăiești pentru tot restul vieții
la condițional-optativ
revino trufie adolescentină și picură-mi peste buze
viul
sau măcar minciună
024.018
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “arșiță.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14009653/arsitaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMpune trei ași în poartă...
mulțumesc, Ottilia, pentru lectură și pentru semnul despre.
0
îmi pare că ai atins nivelul superior al termometrului, ori s-a inventat unul... "mincinos", oricum, mie mi-e o sete...
"să trăiești pentru tot restul vieții la condițional-optativ"...
cumplit!
Ottilia Ardeleanu