Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

arșiță

1 min lectură·
Mediu
pe creștetu-mi rotește soarele aripa de cocoș
și-n mine fierbe apa inutilă
e dansul culorilor ce vor muri
la nașterea oului carbonizat
dacă-ți lipești urechea de el în timp ce coaja crapă
ai putea auzi marea
sau poate chiar norii
cine-ar fi crezut că năduful e rece
când diformul abandonat pe țărm scuipă
țărâna se transformă în abur
sfârâie
induce fructelor necoapte somnul liliacului
fiecare frunză e o întrebare
dacă ai sorbi-o sub formă de ceai ai putea muri
sau mai rău
să trăiești pentru tot restul vieții
la condițional-optativ
revino trufie adolescentină și picură-mi peste buze
viul
sau măcar minciună
024006
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
101
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “arșiță.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14009653/arsita

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOA
Ottilia Ardeleanu
nu poate fi mai aprigă decât cea în care te simți "deshidratat" de viață.
îmi pare că ai atins nivelul superior al termometrului, ori s-a inventat unul... "mincinos", oricum, mie mi-e o sete...

"să trăiești pentru tot restul vieții la condițional-optativ"...
cumplit!

Ottilia Ardeleanu
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

pune trei ași în poartă...


mulțumesc, Ottilia, pentru lectură și pentru semnul despre.
0