Poezie
„amenințarea fantomei”. autodenunț
balauriană 1
1 min lectură·
Mediu
privit între lumini la apogeu
l-ai crede viscol alergând pe case
rămân în urma-i marțafoi caftiți
cu vinețiu sub ochi ca degerații
acolo unde mușcă un coșmar e-n pod
gândiți-vă la moș crăciun cărând în sac zăpadă
pe care-o scuipă prin trei guri
de foc
și-orice cuvânt al său îneacă și îngroapă
al treilea? cumpănește acest gând
și-adună de pe geamuri flori de gheață pentru-nmormântare
în timp ce tu pe-alei la instituții
prestezi sluj
sau porți de grijă-alunecoșilor mânjind zăpezile cu sare
heeei câți n-au vrut să-i smulgă ghearele și limba
să le prezinte drept dovezi la nunți
nu i-a mâncat că nu mănâncă scârbă
le-a smuls coloana și a-mpodobit scoruși
dar blestemat să fie gustul său artistic pentru că
așa au apărut păpușile cu sfoară
la început răzlețe
azi duium
cu adevărul verbului de le lovești
nu au simțire
verbul n-are cum să le mai doară
așa că dacă-l întâlnești între lumini la apogeu
și mai cutezi să îi înfrunți pustiul
răsuflă ușurat
sunt ochii lui John Marcher
ce înțelege-n tine prea târziul
001.971
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “„amenințarea fantomei”. autodenunț.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14000872/amenintarea-fantomei-autodenuntComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.