Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

depozitul de pulbere

2 min lectură·
Mediu
am să încep cu sfârșitul
pulberea aceasta e trasă
nici desele scântei nici rarele incendii nu mai reușesc s-o aprindă
dimpotrivă
cu cât lupți mai tare împotriva-i
împrăștiind-o
pe mai multe lucruri se depune
pe creștete mai întâi pe ochi pe guri în cele din urmă pe flăcări
și viața își reia cursul firesc
cotrobăie după lumină
cu disperarea unui noctua pronuba
nu îmi amintesc împrejurarea
dar am renunțat să mai visez
devenise plictisitor
pe buza aceleiași gropi
aceeași Moarte între vârste indescriptibile
număra dinți cu satisfacția avarului
morții mă-sii de Moarte! de câte ori
n-am vânturat prin aer pumni picioare țevi smulse din îngrădituri
(idioate! îi păzește pe morți de cei vii!)
chiar și o cruce!
convins că o spulber o transform în sfârșit în ce este
chiar și la aceasta am renunțat
ultima oară m-am apropiat din spate cu nările umflate de vânt
și m-am pișat pe ea dintr-o pornire de câine
dintr-odată pielea mi-a rămas mică
nu doar că nu mai simțeam nici un farmec să respir
dar corpul întreg ustura infestat ai fi zis chiar și în ultima celulă
de blenoragie
când s-a întâmplat cum s-a întâmplat iar nu știu
atât îmi amintesc: baloanele vata de zahăr ziarele mașinile cartofii
aveau pe ele chipu-mi imprimat
chiar și o târfă pe centură mă ținea de mână
desigur
ce-am iubit întâia oară am urât prima oară
se trezea la aceeași oră (umilea până și cocoșii)
muncea același număr de ore (deși istovea din ce în ce mai ușor)
gătea aceeași mâncare (al cărei gust depindea de lacrimi
sau de absența acestora)
spăla aceleași rufe (cât se uscau îmi scărpinam curul angelic
de un măr dulce – eu și porcii)
mă privea în același fel (masochism amestecat cu reproș)
încât am sfârșit a mă întreba cum e posibil un robot să nască
etc etc
desigur
golăneam cu vraja unui ulise pălăvrăgeam citeam îmi dădeam aere
(înțelegeți ce vreți)
dar în acestea îi e oricui lehamite să-și amintească
din gură de străin iar chipul
aici am să vă las la câțiva pași
e-o coadă unde-am auzit că ăi de-apucă își împart
pe unu care-i mort în fiecare an doar vreo 3 zile
022.526
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
362
Citire
2 min
Versuri
52
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “depozitul de pulbere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13997983/depozitul-de-pulbere

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
e-o reala placere sa te trezesti cu un text ca asta, mai ales ca aici se simte claritatea in toate cele.
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu

dimpotrivă, pe mine nu m-a lăsat să dorm :)


mulțumesc pentru lectură și pentru matinalul semn despre.
0