Poezie
dulcele-acru al simțurilor
2 min lectură·
Mediu
via virtuților e prea sus și atunci oamenii
vorbesc despre dumnezeu
ca niște prostituate ale sunetului
devorăm norii înaltul eliberat de roadele
himerice
zvâcnește ramurile sale mincinoase
biciuindu-ne fețele strălucind de lăcomie
spune-mi poezia mea e bună? întreb laș
un confrate
să fi fost femeie s-a mirat nu mi-a răspuns
în clipa tăcerii ei m-am simțit uns
cu harul prostiei
nebunia se juca în livada nemărginirii
dracu’ se uita cu jind printre uluci
de poftă îi curgea din gură râuri de smoală
părea că e o cioară care zboară
în dreptul asfințitului
dau cu pietre în gard – nu se sperie
iau o piatră și ies în drum să îl alung
dar el se furișează pe lângă mine
zăvorându-mi întoarcerile
la început râd – nu înțeleg cum ar putea
cineva să fie încuiat pe dinafară chiar
îmi place încă e seară
și stau cu mine
păsări fără cuib
le las din dragoste să îmi ciugule ochii
dar ochii nu le sunt destul
le las din înclinație să îmi ciugule inima
dar inima nu le este destul
le las din datorie să îmi ciugule creierul
nici creierul nu este destul
când să dau altceva m-am simțit flămând
le-am mâncat una câte una
mutilat și inutil aș fi fost fără simțuri!
023.258
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 209
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “dulcele-acru al simțurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/139646/dulcele-acru-al-simturilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
e plin pamantul de... pamanteni:); dar nu te invidiez ca te simti printre ei \"ca acasa\":).
acelasi \"tovaras\",
cu drag,
acelasi \"tovaras\",
cu drag,
0

Eu... mai trec. Uneori ma surprinde placut, alteori atat de tare te ia valul, incat as pune un prefix calificativului (ne+...)
Cu simpatie si speranta de revenire cu bine pe Pamant a tovarasului de agonie, V. Munteanu alias Ted(y),
E.