Poezie
maladii aproape urbane
1 min lectură·
Mediu
de la o vreme uit cuvintele pe rând
prietenii despre mine spun că m-am lunit
dar eu am meșterit
încă o vară
în lemnul unei scări interioare
fumul acesta oare-i(?) mai albastru decât desișul bărbilor voastre
tot ce scriem înseamnă(?) mai mult
decât palavrele unui bețiv la jumătatea bulevardului pustiu
mânând din urmă bivoli de asfalt
deocamdată e noapte zăduf ca înainte de ploaie și cad
în brațele ce țin la băutură
în orice cârciumă sunt 13 bețivi
unul singur
are un rol de umplutură
în zori începe târgul
toți se vând
cu pocnituri de cozi și de grumaji
bătându-se cu palma peste gură
veni-va anotimpu-n care nu voi ști
că a trecut printre atâtea lucruri fără nume
o iarnă așa blândă c-au răzbit
prin ochi de păsări înghețate ghioceii
de sus de pe terasă voi privi cum îi îngroapă iedera luminii pasul
012.850
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “maladii aproape urbane.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13942911/maladii-aproape-urbaneComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LALALeonard Ancuta✓aici ai un poem super. pe langa imagini si metafore imprimi starea aia pe care o regasesc de multe ori la mine dar nu intotdeauna stiu sa mi-o exprim atat de reusit. bravos, o sa revin.
0