Poezie
automitografie
1 min lectură·
Mediu
umerii tunetoși: ciocan al lui thor. ruginesc de sete de nor. ploaia își flutură peste fața mea pletele. lupii-și lungesc înspre lună scheletele. doar frunzele-au îmbulgărit copiii. cercurile-au rămas rezemate de gard. cu oasele degetelor scrie în gheață polarul suflet poetul scald.
despre mine nimic nu mai știu. cum astăzi sunt demult am uitat. îmi deschid sternul și coastele-mi scot prin pământul cuvintelor la arat. urăsc tabla tractoarelor. dâra cauciucului. urăsc inclusiv fabrica de pesticide. cu ignoranța oamenilor m-am obișnuit. indiferența zeilor
mă ucide.
023.816
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 3
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “automitografie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13915832/automitografieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mulțumesc, Ottilia, pentru lectură și semnul despre.
dimpotrivă, cer senin îți doresc.
dimpotrivă, cer senin îți doresc.
0

Mi-a plăcut: “ruginesc de sete de nor. ploaia își flutură peste fața mea pletele”
Dar și revenirea, urâta și crunta revenire în azi și nu demult.
Însă, ce-mi place la tine este că: “deschid sternul și coastele-mi scot prin pământul cuvintelor la arat.” Așa că, nu te lăsa ucis!
Mai trec, fie și prin ploaie și tunete,
Ottilia Ardeleanu