Poezie
vers alb cu rimă
(blasfemie reflexivă)
1 min lectură·
Mediu
omul de zăpadă nu se publică
zăpada nu atinge peștii
– raiul/ este un bordel în străfund/când veți ieși (pentru că veți ieși) sunt acela/
ce stă pe trepte/ cu o păpădie în mână
– mănânc
nu: fulgii nu ating adâncul – omul/ se topește undeva între ape/ dacă pielea e goală
înseamnă/ că altceva în Nimic nu încape
în nimic nu se răsfrânge foamea/ mai sincer ca-ntr-o farfurie goală/ poetul este
cu adevărat poet/ o singură dată:
în mamă
orice oglindă-i mânjită/ de-al muștelor interior grețos/ iar cărțile au o răceală de
carcasă/ pentru că asta sunteți: măcelari
cerul de oase e ros
cadavrele sunt frumoase o vreme
și desăvârșite când mor
non magis
026.564
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “vers alb cu rimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13902377/vers-alb-cu-rimaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMmulțumesc, Liviu, pentru cuvinte și pentru apreciere; când zici: iată poetul! totuna e cum ai spune: iată înțelatul! e bine știut că poezia-i o zeiță a frumuseții (nu a moralității...:) ), azi e la mine, mâine la tine, în altă zi nu se știe la cine.
0
LIM.