Poezie
legiuni infantile
1 min lectură·
Mediu
numai zăpezile nevenite
mângâie înfiorat pielea degetelor lipite de ger
lumina întunericului crapă
umerii hainelor neodihnite în nici un șifonier
nu vor să știe cine sunt
orice poreclă este nume de botez și le ajunge
dorm în picioare fornăind
hamul barbar pe pieptul ne-mplinit se strânge
se-adună grupuri grupuri
dau capul pe spate și urlă poate lupi blestemați
arme de gheare scut de pădure
ceruri păgâne ceruri bătrâne: la arme! sculați!
dar crapă de ziuă dezgheață
așa-s de micuți n-au umbre pe-naltele geamuri
cu frig îmbrăcați ei sunt muguri
ce-și mână pădurea cu sânge în carne de hamuri
pe Strada Casei de Copii
(nu căutați simboluri așa se cheamă strada)
copiii înrolați în propriul rol
fac drum spre nicăieri îndepărtând zăpada
002292
0