Vasile Mihalache

Cornel Ghica, Anni-Lorei Mainka,
Vă mulțumesc pentru citire și comentariile amicale.

De fapt uzitezi o retorică a dezamăgirii, pentru că în realitate nu-mi dai dreptate.Se înțelege.Despre suferințele din comunism să vorbească cei implicați direct,Nu ca înainte când vorbeau chemați și nechemați.În orice societate sunt lucruri care se pot și lucruri care nu se pot.S-a putut ca ei să publice n volume și eu câteva poeme prin reviste,Acum la fel. Pot să public dar nu am banii necesari.Ei îi au.Asta e o problemă. Despre Coposu este o problemă unde istoricii ne-înregimentați politic trebuie să-și spună cuvântul și ce-i de făcut.Trebuie însă evitat cu orice preț un nou caz de intoleranță de orice fel, care duce la degradarea ființei umane moral fizic și spiritual.De fapt despre speță nu s-au discutat lucruri reale.

Monica Rădulescu
Din păcate ultimul vers nici nu l-am scris.\"Sunt dezamăgit\".Poemul este o pacoste pentru mine.
Alberto M. Popesco
Roata puterii se învârte, de ce să se repete erorile în crearea stabilității românești? Așa nu va înceta niciodată revanșa, distrugerea. De aceea se creează atât de puțin, că suntem ocupați cu plata polițelor.

Era vorba de oameni de cultură români fără nici o legătură cu polonezii cu gulagul cu holocaustul cu orice conexezi tu spre a depăși amploarea vinei de a fi folosit oportunist condițiile societății socialiste românești, unde gargara umanistă, patriotismul de paradă făceau ravagii.Asta e- aveau în obiectiv standarde ridicate de viață ca oricine și au făcut și compromisurile propagandistice necesare pentru a le obține. Acum este la fel.Care e problema? ce s-a îndreptat? Oricând vor fi oportuniști și nu aceiași ci oricare ar fi pe aproape. Însă dacă au schingiuit, au torturat, au mințit, au furat, etc- să plătească legal.De ce umflăm baloane care fâsâie la analiza unui ins chiar mai puțin pregătit politic?, darmite a legii? Chiar nu vrei să revii niciodată la esențe? Societatea meritocrată ar fi o soluție.Pragmatismul creator, nu revanșismul demolator care nu va înceta nici când omul este îngenunchiat sau chiar decedat, fii, nepoții continuă revanșa.Cred că adopți o atitudine ne-realistă.Personal dacă ai probleme cu foști comuniști le poți rezolva pe calea justiției ca să se înțeleagă că au fost încălcate legi, altfel încurajăm anarhia.

Am să mai răspund o dată, metaforic dar adevărat. Cunoști oameni monumente politice și vrei să continui la fel, altcineva , în viitor, pentru că noi nu suntem veșnici, se va închina la monumentele politice pe care vrei să le așezi acum pe soclurile martiriului.Dar dacă cineva înțelept și cu putere va tăia nodul gordian al răzbunării, ce crezi- copiii noștri, nepoții vor fi feriți de acte samavolnice?

Acesta este unul din poemele mai limpezi și mai frumoase ale poetei.Exploratori ai existenței, pasageri prin ținuturi obstaculante, poeta urmată de dublul ei protector, recrează prin experimentare directă și suferință un peisaj fantastic dar, torturant.Se întâmplă că depășind măsura îndrăznelii ființa să rămână deodată singură, presupunem -chiar în mijlocul mulțimii, și să fie cuprinsă de teama existențială copleșitoare când \"doar eu îmi aud căderea în spirală\".Iată până unde ajunge spiritul cercetător al sinelui uman, această poetă cu operă distinctă.Merită să fie crezută pe cuvânt,dar și re-luate spre lectură poemele proprii, spre aplicată cunoaștere.

Am uitat, iată și steluța!

Text valoros care pătrunde pe teritoriul poeziei cu îndrăzneală și demnitate.Ce se poate spune despre asemena versuri și zbateri:\"am căutat zadarnic izvorul înțelepciunii printre bălării/ acolo unde-și au sălașul gâzele agasante./ din pustiul cuvintelor mă reîntorc la matcă,/...așteptând onorul copacilor/... înarmat cu o floare,/ ies din hățișul neguros, spălându-mă în roua simplității.// acum știu,/ pasărea țintită în zbor/ și-a vindecat rana.\" Decât că un autor s-a regăsit pe sine însuși iar noi aflăm cu bucurie că este un poet adevărat de la care nu în zadar, pretențiile și speranțele noastre au fost mari.De acum înainte va fi mult mai onorant să confirme aprecierile noastre.

Cunoașterea parțială ori presimțul cunoașterii adâncimii lacului te îndeamnă să te arunci în locuri afunde, unde simțurile sunt cotropite și spaima teînfășoară ca ața. Acestea sunt exerciții letale, să îmbraci haina străinuluzi și să te trezești gol pe fundul apei, ignorant și mândru.Este o pierdere de cunoștință și conștiință din care credința numai- salvează. Acestea sunt îmbrățișările cu alt scop decât iubirea aproapelui.

Găsesc aici un stil poetic deosebit și o artă poetică rar uzitată, în plan modern mai ales de către poetul Cezar Ivănescu în poemul Doina.Surprizele plăcute, aproape arhaizante de ritm și rimă sunt pretutindeni în aceste poeme, deasemeni invențiile lingvistice care ocultează înțelesurile lor.Sunt necesare severe lecții culturale pentru a străbate miezul acestora.Altfel, să te hazardezi cu niște interpretări aproximative este simplu și ne-onorant.

Poemul emană o senzualitate de bună calitate, îmi place versul \"urme lungi de versuri pe tălpi\" Fructuosă această enumerare, a detaliilor care compun atmosfera poemului, întreruptă de flash-uri ale sensibilității.

Începutul poemului este pe muchie de cuțit dar continuarea aduce sensurile pe un făgaș autoironic de calitate.Poate că finalul ar fi fost -sunt bărbat cu aceeași idee- mai aproape de sensul dorit.

M-am ocupat de lucruri serioase în timpul acesta-Am citit un poem excelent și l-am înstelat și pentru că ești supărat pe mine sper să nu refuzi aprecierea.M-am referit la faptul că trebuie să acuzi pe cineva, cine ai spus tu, în baza unui rechizitoriu complet cu fapte, dovezi, martori, corpul delict, adică mortul, etc. Concret, nu fraze.

E punctul tău de vedere și e vag, fără fapte, o retorică goală.Dacă vrei să asiști la execuții în piața publică continuă această polemică distrugătoare de suflete cu cine vrei.Eu am spus, gata.

Strofa a 4-a este un poem tare frumos.Îmi pare rău că se pierde printre enumerări prozaice.Să nu te superi pe gusturile mele, dar nu mai pot rezona cu ce este în jurul repet strofei nr. 4.

Strofa a 4-a este un poem tare frumos.Îmi pare rău că se pierde printre enumerări prozaice.Să nu te superi pe gusturile mele, dar nu mai pot rezona cu ce este în jurul repet strofei nr. 4.

Păi de ce să te temi? Că ești sănătos.Am un punct de vedere diferit, îl exprim.Sunt bolnav? Există justiție pentru fapte. S-au încheiat revoluțiile.Ce nu e clar?Și încă ceva, sub pretextul enunțat de tine multe gunoaie au ieșit în frunte, ca păduchii.Această ură mocnită ce zace în oameni aparent fără interese politice va distruge în contnuare vieți pe care dacă mai apoi le analizezi cu realism constați nevinovăția lor și vinovăția înverșunaților.Lasă-mă cu câte am spus și nu mă acuza că nu ești judecătorul meu și nu mă cunoști.Eu fac politica omeniei și atât.

Soarta României s-a întors pentru că așa au vrut mai-marii lumii Punct.Acum am rămas noi între noi,ca fiarele.Cazul de față nu mă interesează. Numai principiul.Adică democrația este cînd cineva strigă mai tare? Din întâmplare admir poezia autorului dar și activitatea de critic literar a preopinentului.Oameni de cultură și erudiție, valoroși pentru literatura română.De ce râvnim locuri luminate de același soare? Pentru umbră? Sau pentru mai multă lumină? Important este dacă spiritul propriu luminează omenirea de alături.Când vom smuci fiecare în partea lui de trupul glorios al locului râvnit ce va rămâne? Lipsa de omenie. Permanentă dușmănire.Pericolul continuu.Final încolțit.Faptele trebuie să fie concret incriminate nu că a fost atunci când toți erau.Valoarea să primeze.Faceți pace!

Mulțumesc pentru citire și comentariu.Între timp am modificat textul în mare parte.

Ligia Pârvulescu,
Este deosebită interpretarea pe care ai dat-o poemului.Mulțumesc pentru comentariu și aprecierile amicale.

Lăcătuș Daniel,
Mulțumesc pentru citire.

Leonard Ancuța,
Mulțumesc pentru citire și comentariu.Ai percutat rapid și aprecierile tale sunt dovada spiritului deschis și generos.

Ioan Mircea Popovici,
Sunt uimit pentru că citați un comentariu personal.Respectul dvs. mă onorează.Repet ce am spus și altădată-comentariile dvs. sunt creații literare de sine stătătoare.Vă mulțumesc pentru citatul generos din poem și aprecierile amicale.

Cornel Ștefan Ghica,
Mulțumesc pentru citire și comentariul amical.

Gheorghe Pașa,
Mulțumesc pentru citire și comentariu.Este interesantă interpretarea ta.