Silex

1 min lectură·27 aprilie 2007

Mediu

Deschisă-i cartea cerului,

Umbră a zilei ploioase:

Vântul cu mâinile goale

O citește în gând.

Norul ca un piedestal

Atârnă în sus

Susținut de un vultur,

În căngi,

Asemenea clopotului

Care și-a mestecat frânghia.

Vânătorul târăște

Dealungul râului

Leșul timpului,

Animal amorf

Cu o piatră pe suflet.

022.818

Despre aceasta lucrare

Autor: Vasile Mihalache
Tip: Poezie
Cuvinte: 47
Citire: 1 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Vasile Mihalache. “Silex.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/243541/silex

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

IT Ioan Tițian✓27 apr. 2007

Da, parcă în epoca aceea omul avea mai multă putere. Știa unde se duce la păscut timpul, îl desena prin peșteri alături de amprentele palmelor lui, să îl poată atinge și peste veacuri. Acum ne-am găsit altă pradă, vântul, și \"cartea cerului\" parcă-i închisă. Dar poate vor veni vremuri mai bune.

Noroc bun!
MA

VM Vasile Mihalache✓28 apr. 2007

Mulțumesc pentru vizită și comentariu.Oamenii și-au omorât timpul de la început, vârful de săgeată de silex a fost descoperit de arheologi înfipt în inima lui.Timpul este viu pentru cei care nu îl omoară.