Poezie
O noapte infernală
1 min lectură·
Mediu
Așa a crescut:
Ca o plantă
În întuneric.
Avea linia vieții
Dublă,
Ca o cale ferată;
De cald
În pântecul matern
Și fără umbră,
Doar sărutându-și
Propria rotulă
A ajuns
Din acel mal
Al cărnii,
Flecar
La marile serbări,
Alături de oameni
Care se îmbină
Cu lamelele din parchet,
Înalt
Și fără înfățișare
Printre stâlpii
De fum.
O noapte infernală
S-a năpustit
În oraș.
Fulgerele
Despicau norii,
Să cadă peste noi
Comorile
Din cer.
Atunci am privit
În orbitele lui
Ca într-o scrumieră-
Zăcea
Doborât de un glonț
De cenușă.
Precum jungherul
Unei raze întârziate
Intrase acolo
Cu o floare
Din care se risipeau
Miresmele negre.
Și-a tras pe sine
Cămașa care
Îl făcea vizibil,
Și-a pus încălțările
Care îl țineau locului.
Șoaptele
I-au pus
Mâna în gât:
Din liniștea
Ca o apă lustruită
Au început să picure
Primii stropi
De sânge.
001.432
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 56
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “O noapte infernală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/242501/o-noapte-infernalaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.