Poezie
era întuneric
1 min lectură·
Mediu
aluneca soarele ca un timbru pe boltă
ziua era un fel de scrisoare dedicată absenței
când a sosit un ins de prin părțile inimii
despicat de vânt a venit
adus de spate
cu sângele ruginit ca o sabie de hughenot
s-a așezat la fereastră
pe rădăcini de cireș
cu aerul că ar vrea să tacă
acolo unde se învârt contoarele bârfei
totuși mi-a spus
încă ești liber-
repetă copilăria
fă ochii înguști și
strecoară-i în suflet
ca pe niște bulbi de lalele
ori păsări de noapte
&
era întuneric
am luat mărul din coș
ai casei dormeau
001.764
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “era întuneric.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/1824960/era-intunericComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
