Poezie
Amar
1 min lectură·
Mediu
Sunt o deziluzie de arbore crescut pe alte meleaguri,
Un fruct verde care se coace pentru a muri imediat,
O reclamă mediteranee cu valuri prinse cu ace pe mânecă.
O viață întreagă am tăcut și iată, vorbesc deodată
Asemenea frunzelor în cădere, privind către cer:
Unde sunt anii mei cei pierduți printre prieteni
Cărora li se strepezește dantura?
Unde sunt prietenii mulți?
Mai bine creșteam ca floarea de tei
În jugul aromelor.
013.372
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “Amar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/1757581/amarComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O poezie a solitudinii, cu două comparații sugestive, în special aceea din final. Ne risipim atât de ușor, Vasile, dar ceva tot rămâne. Dincolo de întristări și trădări, căderi, rămâne privirea îndreptată spre cer. Apreciez aici sinceritatea discursului, coeziunea ansamblului. Sigur, cele trei definiții poetice din debutul textului mi se par cam multe. Poate că dezvoltarea lor în secvențe mai ample ar fi adus un plus valoric. Spun cum aș fi scris eu, dar tu știi mai bine.
0
