Poezie
miroase poezia mea?
1 min lectură·
Mediu
miroase poezia mea a om bătrân și nespălat
care colindă prin tramvaie cu ochi pierduți parcă-ar fi beat
sedus de o lumină crudă care îl bântuie și sfarmă
precum a talgerului lunii din panoplia nopții armă?
trecută-i vremea tinereții
amarul dulcele l-a prefăcut
în laptele de consistența ceții
al amintirii celor ce-am făcut
eram pentru cuvânt ca apa
când se decide carnea să renunțe
și toate le acoperă cu pleoapa
precum pământul bruma de grăunțe
miroase poezia mea a flori de plastic clei și sfoară
a preș la ușă pentru oaspeți uitat în veac nescuturat
ca un deșert nemișcător cu beduini vecini de scară
care trec des pe lângă ușă dar mă ignoră nu mai bat?
001.428
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “miroase poezia mea?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/14046638/miroase-poezia-meaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.