VSVali Slavu
Verificat@vali-slavu
Aninoasa, Hunedoara
„„Adevăratele înfrângeri sunt renunțările la vis!” (Radu Gyr)”
Locul �i data na�terii: Petro�ani, 11 mai 1970 Domiciliul: Aninoasa, jude�ul Hunedoara Studii: � Liceul Pedagogic Deva � Universitatea Petro�ani � Universitatea Wales Bucure�ti Ultima specializare: economist Profesia: profesor pentru �nv���m�ntul primar Locul de munc�: �coala Gimnazial� Nr. 4 Vulcan Marea mea pasiune este rebusul. Aceast� pasiune s-a concretizat �n…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Cred că la tema a doua nu prea ai avut inspirație. Acum, după ce s-a discutat, la Craiova, pe marginea temelor, știm cam ce se dorea la tema „La Lilieci”. În rest mi-au plăcut, mai ales ultimele două.
Pe textul:
„Epigrame trimise la Craiova - 2011" de Dan Norea
0 suflu
ContextDan Prundoiu, drăguță replica ta.
Ion Diviza, bănuiesc că e de bine ce ai vrut să spui... :)
Dan, printre epigramiștii „unu' și-unu'” s-au aflat și mulți agoniști, și asta mă bucură foarte mult.
Vă mulțumesc tuturor!
Ion Diviza, bănuiesc că e de bine ce ai vrut să spui... :)
Dan, printre epigramiștii „unu' și-unu'” s-au aflat și mulți agoniști, și asta mă bucură foarte mult.
Vă mulțumesc tuturor!
Pe textul:
„Epigrame trimise la Festivalul Național de Epigramă "Traian Demetrescu" - Craiova" de Vali Slavu
0 suflu
ContextMiclăuș Silvestru, e drept că se învecinează cam multe i-uri, în acel vers.
Nae, expresii de genul „Ce e aici, petrecere sau înmormântare?” se folosesc frecvent. Inițial, asta era ideea, dar cuvântul înmormântare era prea lung, așa că am ales „parastas”. E clar că gardul e numai afară, m-am gândit la acest aspect, dar am considerat că în construcția „lângă gard, afară”, virgula ține locul lui „deci”.
Nelu Gârda, s-a discutat la Craiova despre tema „La Lilieci” și lumea a căzut de acord că o temă care te trimite la dicționar sau te face să răsfoiești o carte, nu poate fi decât benefică.
Cornel, cam ai dreptate…
Vă mulțumesc, domnilor, pentru păreri și aprecieri!
Nae, expresii de genul „Ce e aici, petrecere sau înmormântare?” se folosesc frecvent. Inițial, asta era ideea, dar cuvântul înmormântare era prea lung, așa că am ales „parastas”. E clar că gardul e numai afară, m-am gândit la acest aspect, dar am considerat că în construcția „lângă gard, afară”, virgula ține locul lui „deci”.
Nelu Gârda, s-a discutat la Craiova despre tema „La Lilieci” și lumea a căzut de acord că o temă care te trimite la dicționar sau te face să răsfoiești o carte, nu poate fi decât benefică.
Cornel, cam ai dreptate…
Vă mulțumesc, domnilor, pentru păreri și aprecieri!
Pe textul:
„Epigrame trimise la Festivalul Național de Epigramă "Traian Demetrescu" - Craiova" de Vali Slavu
0 suflu
ContextDragă Tataie, știu că vă bucurați pentru „succesurile” mele și îmi crește inima de bucurie că v-au plăcut catrenele. Mi-ar fi plăcut să fiți și dumneavoastră prezent la Craiova. Colegul dumneavoastră, domnul Petrone, ne-a încântat cu o epigramă ad-hoc (țineți aproape, voi veni cu o cronică a festivalului!) Epigrama cu „sfârșitul glumii” chiar pentru Chișinău fusese scrisă, dar nu am mai reușit să scriu altele, așa că nu am mai trimis-o. Am pus-o deoparte și a prins bine acum, la tema liberă.
Multă sănătate vă doresc! Voi citi ceea ce ați punctat despre Epigrama – 58 și o să vă spun părerea.
Multă sănătate vă doresc! Voi citi ceea ce ați punctat despre Epigrama – 58 și o să vă spun părerea.
Pe textul:
„Epigrame trimise la Festivalul Național de Epigramă "Traian Demetrescu" - Craiova" de Vali Slavu
0 suflu
ContextOttilia, în Bănie a fost extraordinar, orașul e gătit de sărbătoare, gazdele au fost primitoare, ne-am simțit foarte bine. De altfel, în curând voi posta un articol despre acest festival.
Iolanda (dacă mi-e permis să mă adresez așa), bine ai venit pe pagina mea! Mă bucur că ți-au plăcut epigramele.
Vă mai aștept!
Iolanda (dacă mi-e permis să mă adresez așa), bine ai venit pe pagina mea! Mă bucur că ți-au plăcut epigramele.
Vă mai aștept!
Pe textul:
„Epigrame trimise la Festivalul Național de Epigramă "Traian Demetrescu" - Craiova" de Vali Slavu
0 suflu
ContextAm citit povestea, vineri, la ora de lectură. Ca o paranteză, începând din acest an școlar, s-a introdus săptămânal o oră de lectură, în care se pune accent pe înțelegerea și pe analiza textului citit (text care nu trebuie să fie obligatoriu un text literar; am citit până acum și ce scrie pe ambalajele produselor alimentare, de exemplu). Cu alte cuvinte, copiii trebuie învățați să înțeleagă ceea ce citesc, pentru a combate așa-numitul analfabetism funcțional.
Revenind la „Povestea cu cap”, după ce au citit-o, au completat o fișă în care au notat impresiile de lectură, au scris un proverb potrivit (de exemplu „Unde nu-i cap, vai de picioare!” sau „Cap ai, minte ce-ți mai trebuie?”) și au ilustrat o secvență din poveste.
Spre exemplificare, vă prezint două fișe de lectură. Consider că pentru un compunător de povești e important să afle cum îi sunt primite creațiile de cei pentru care sunt scrise.
„Mie mi-a plăcut cel mai mult partea în care băiatul a ieșit cu prințesa de mână iar călăului i-a venit o idee și a spus: „Mai am o singură încercare!”.
Deși mi-a plăcut foarte mult această parte, mi-a mai plăcut și partea în care măcelarul i-a pus, în loc de cap de om, cap de porc și cap de câine, băiatului.” (Eliza)
„Pe mine m-a impresionat partea când i-a pus băiatului fără cap un cap de câine; a fost și un pic amuzant. Aproape toate părțile mi-au plăcut din acea poveste. Mi-a plăcut povestea, sper să o mai aud sau s-o văd sub formă de film.
A fost amuzant și la sfârșit, pentru că băiatul era fără cap și fata cu două capete.
A fost chiar foarte frumoasă povestea, mi-a plăcut. Au fost părți frumoase, altele amuzante.
Mă mir cum de trăia băiatul fără cap.” (Roberta)
(Eu nu mă mir; în povești e posibil orice!)
Revenind la „Povestea cu cap”, după ce au citit-o, au completat o fișă în care au notat impresiile de lectură, au scris un proverb potrivit (de exemplu „Unde nu-i cap, vai de picioare!” sau „Cap ai, minte ce-ți mai trebuie?”) și au ilustrat o secvență din poveste.
Spre exemplificare, vă prezint două fișe de lectură. Consider că pentru un compunător de povești e important să afle cum îi sunt primite creațiile de cei pentru care sunt scrise.
„Mie mi-a plăcut cel mai mult partea în care băiatul a ieșit cu prințesa de mână iar călăului i-a venit o idee și a spus: „Mai am o singură încercare!”.
Deși mi-a plăcut foarte mult această parte, mi-a mai plăcut și partea în care măcelarul i-a pus, în loc de cap de om, cap de porc și cap de câine, băiatului.” (Eliza)
„Pe mine m-a impresionat partea când i-a pus băiatului fără cap un cap de câine; a fost și un pic amuzant. Aproape toate părțile mi-au plăcut din acea poveste. Mi-a plăcut povestea, sper să o mai aud sau s-o văd sub formă de film.
A fost amuzant și la sfârșit, pentru că băiatul era fără cap și fata cu două capete.
A fost chiar foarte frumoasă povestea, mi-a plăcut. Au fost părți frumoase, altele amuzante.
Mă mir cum de trăia băiatul fără cap.” (Roberta)
(Eu nu mă mir; în povești e posibil orice!)
Pe textul:
„Poveste cu cap" de Cirstea Nicolae
0 suflu
ContextCartea este, cu siguranță, o invitație nostalgică la aducere-aminte, adresată celor care am fost copiii acelei perioade. Nici n-am citit-o și, deja, mi-am amintit de manualele învelite în coală vânătă (coperte de vinilin am avut abia din clasa a III-a), de costumul de pionier, pe care încă îl mai păstrez, de bicicleta care nu era Pegas ci Blitz (dacă-mi amintesc bine) și de multe altele. Atât de multe, încât aș putea aduna și eu material de-o carte.
Pentru cei care nu au prins vremurile respective, cartea aceasta este un bun prilej de informare.
Succes la lansare și felicitări!
Pentru cei care nu au prins vremurile respective, cartea aceasta este un bun prilej de informare.
Succes la lansare și felicitări!
Pe textul:
„Lansarea cărții „Copil în Epoca de Aur” de Dan Cârlea, editura Tracus Arte" de Dan Cârlea
Recomandat0 suflu
ContextEra tot sfârșit de noiembrie când scriitorul Mircea Andraș a plecat dintre noi. Peste trei zile, se împlinește un an... În această seară, am citit cu tristețe, în ziarul local, un articol în care scria că "inima poetului Ion Pascal Vlad bate în ceruri". Nu l-am cunoscut personal, deși Valea e mică, dar îl citeam pe acest site.
Dau vestea tristă comunității scriitoricești de aici. Odihnească-se în pace!
Dau vestea tristă comunității scriitoricești de aici. Odihnească-se în pace!
Pe textul:
„Ne datorează Dumnezeu ceva?" de ion pascal vlad
0 suflu
ContextNu știu cum se face, dar nu am văzut până acum ultimul comentariu. Și a cam trecut mai bine de un an. Cu scuzele de rigoare, mulțumesc pentru semn! Mă bucur că ați găsit textul amuzant. Cât despre continuare, nu se știe niciodată… Surse de inspirație am destule.
Pe textul:
„Școala te face mare!" de Vali Slavu
0 suflu
ContextDe doi ani, îmi tot încerc norocul la concursul „Ion Creangă”. De fiecare dată mi s-a spus că am fost aproape de podium. N-am reușit, până acum, să citesc decât o singură poveste premiată și chiar îmi doream să văd cam ce povești sunt pe gustul juriului. Am dat acum de povestea dumneavoastră, care observ că a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Am citit-o cu interes și am ținut să las un semn de lectură.
E o poveste mai altfel, originală, dar care respectă cerințele unei scrieri pentru copii.
Însăși formula de început denotă originalitate. Captarea atenției este asigurată încă din prima frază iar succesiunea întâmplărilor menține curiozitatea trează, până la final. O, dar ce final! Povestea are umor (expresii precum „râgâi de se cutremurară și ouăle de sub cloști” sunt dovezi ale imaginației autorului), sunt ironizate defecte, numele sunt ingenios alese. Se are în vedere și latura educativă, chiar dacă aspectele moralizatoare sunt presărate subtil, așa ca pentru niște copii deștepți.
Felicitări!
Le voi citi elevilor mei povestea. Ce mă fac, însă, dacă mă întreabă ce înseamnă „căprioară virgină” sau unde avea băiatul păduchi dacă n-avea cap?
E o poveste mai altfel, originală, dar care respectă cerințele unei scrieri pentru copii.
Însăși formula de început denotă originalitate. Captarea atenției este asigurată încă din prima frază iar succesiunea întâmplărilor menține curiozitatea trează, până la final. O, dar ce final! Povestea are umor (expresii precum „râgâi de se cutremurară și ouăle de sub cloști” sunt dovezi ale imaginației autorului), sunt ironizate defecte, numele sunt ingenios alese. Se are în vedere și latura educativă, chiar dacă aspectele moralizatoare sunt presărate subtil, așa ca pentru niște copii deștepți.
Felicitări!
Le voi citi elevilor mei povestea. Ce mă fac, însă, dacă mă întreabă ce înseamnă „căprioară virgină” sau unde avea băiatul păduchi dacă n-avea cap?
Pe textul:
„Poveste cu cap" de Cirstea Nicolae
0 suflu
ContextCă noi ne tragem din maimuță,
Dar și maimuța... din elev!
Așa s-ar lega ultimele două versuri, ar curge mai firesc. Chiar dacă și acel "sigur" din varianta ta are rolul lui.
Cu căruța nu m-ai convins.
Oricum, ideea e drăguță și (din păcate) de actualitate.
Dar și maimuța... din elev!
Așa s-ar lega ultimele două versuri, ar curge mai firesc. Chiar dacă și acel "sigur" din varianta ta are rolul lui.
Cu căruța nu m-ai convins.
Oricum, ideea e drăguță și (din păcate) de actualitate.
Pe textul:
„Trecând printr-o școală" de florian abel
0 suflu
ContextComportamentul "de căruță"
Din școli, mă-ndeamnă să relev
Că noi ne tragem din maimuță.
Maimuța, sigur, din elev.
Cred că aceasta ar fi varianta mai reușită. Dar e discutabil dacă există "comportament de căruță". Știu că se folosește expresia "a rămâne de căruță", alta n-am mai întâlnit. Aceasta n-ar fi, însă, o problemă pentru un versificator de talia ta; găsești tu o altă rimă la "maimuță".
Din școli, mă-ndeamnă să relev
Că noi ne tragem din maimuță.
Maimuța, sigur, din elev.
Cred că aceasta ar fi varianta mai reușită. Dar e discutabil dacă există "comportament de căruță". Știu că se folosește expresia "a rămâne de căruță", alta n-am mai întâlnit. Aceasta n-ar fi, însă, o problemă pentru un versificator de talia ta; găsești tu o altă rimă la "maimuță".
Pe textul:
„Trecând printr-o școală" de florian abel
0 suflu
ContextInteresant acest eseu despre memorie, bazat pe întrebări retorice. Interesantă și abordarea acestui proces psihic atât de studiat, despre care s-a scris atât de mult…
De ce m-am oprit tocmai la acest text vechi? Mi s-a părut cel mai potrivit, pentru a lăsa un semn de admirație pentru… memoria dumneavoastră. V-am admirat, aseară, la emisiunea „Vrei să fii milionar?”. Cu ani în urmă, am participat și eu la mai toate concursurile de televiziune. Acesta mi-a scăpat, dar… nu se știe niciodată :) Voi urmări, cu interes, continuarea, în această seară. Felicitări!
De ce m-am oprit tocmai la acest text vechi? Mi s-a părut cel mai potrivit, pentru a lăsa un semn de admirație pentru… memoria dumneavoastră. V-am admirat, aseară, la emisiunea „Vrei să fii milionar?”. Cu ani în urmă, am participat și eu la mai toate concursurile de televiziune. Acesta mi-a scăpat, dar… nu se știe niciodată :) Voi urmări, cu interes, continuarea, în această seară. Felicitări!
Pe textul:
„Despre memorie" de Traian Rotărescu
0 suflu
ContextSorina, mulțumesc pentru semnul lăsat! Am observat că încerci mai multe genuri și asta e bine. Pe acest site sunt mulți oameni talentați de la care avem ce învăța și care sunt dornici să ajute cu sfaturi. Este important să știm să ne alegem modelele. Mult succes!
Cornel, ai fost suficient de clar. De fiecare dată, fiecare punct de vedere contează, mă ajută să văd cu obiectivitate propriile texte. Mulțumesc pentru aprecieri!
Cornel, ai fost suficient de clar. De fiecare dată, fiecare punct de vedere contează, mă ajută să văd cu obiectivitate propriile texte. Mulțumesc pentru aprecieri!
Pe textul:
„Visul unei cârtițe" de Vali Slavu
0 suflu
ContextFlorian, ai dreptate, existau multe piste de urmat. Mă bucur că ți-a plăcut fabula mea. Succes și ție!
Pe textul:
„Visul unei cârtițe" de Vali Slavu
0 suflu
ContextLaurențiu, tocmai mă pregăteam să te întreb de ce „Luminiță” e vorba, dar m-a lămurit Eugen.
Dane, dacă fabula mea e "chiar frumoasă", trebuia s-o trimit la un concurs de miss; poate avea mai mult succes.
Domnul Popovici, în textele mele umoristice se moare prea puțin, comparativ cu ce se întâmplă în scrierile lui Ernesto Sabato. Am ucis, de curând, niște bolnavi prin spitale, în urmă cu ceva vreme – o soție ghinionistă și un soț tomnatic, culminând acum cu această cârtiță. Dar, totuși, se moare. Așa că următoarea scriere horror o voi începe parafrazându-l pe Juan Pablo Castel: „E de ajuns să vă spun că sunt Vali Slavul, epigramista care a omorât speranța.”
Dane, dacă fabula mea e "chiar frumoasă", trebuia s-o trimit la un concurs de miss; poate avea mai mult succes.
Domnul Popovici, în textele mele umoristice se moare prea puțin, comparativ cu ce se întâmplă în scrierile lui Ernesto Sabato. Am ucis, de curând, niște bolnavi prin spitale, în urmă cu ceva vreme – o soție ghinionistă și un soț tomnatic, culminând acum cu această cârtiță. Dar, totuși, se moare. Așa că următoarea scriere horror o voi începe parafrazându-l pe Juan Pablo Castel: „E de ajuns să vă spun că sunt Vali Slavul, epigramista care a omorât speranța.”
Pe textul:
„Visul unei cârtițe" de Vali Slavu
0 suflu
Contextsă citesc fabulele tale. La Târgu-Jiu, mi-ai spus despre textele trimise la Chișinău și ideea de a adapta niște fabule deja celebre mi s-a părut ingenioasă. Știu că tu sperai ca fabula cu "tovarășii de drum" să aibă succes la confrații de peste Prut, dar mie cea cu furnica mi se pare mai reușită. Chestiune de gust. Lasă că până la anul scriem altele, pe gustul juriului. :)
Pe textul:
„Fabule trimise la Chișinău" de Dan Norea
0 suflu
ContextSă vezi coincidență! Chiar astăzi le-am dat elevilor un test la limba română, din unitatea "Înțelepciunea populară". Una dintre cerințe era să scrie continuarea unor proverbe. Răsfoindu-le, am observat că la "Ai carte...", un elev a continuat "n-ai parte". Am zâmbit și i-am cam dat dreptate. În vremurile astea adaptăm și noi proverbele. Și tu ai dreptate când spui că dacă ai carte ai parte... de un șef prost.
Referitor la fabula ta, îmi place că ți-ai ales personajele cu atenție, inspirându-te din expresii cunoscute (memorie de elefant, șoarece de bibliotecă...). Construcția mi se pare interesantă. E drept că abia după câteva versuri m-am prins că nu respectă o anumită structură. N-am încercat niciodată, chiar sunt curioasă dacă mi-ar ieși ceva.
Referitor la fabula ta, îmi place că ți-ai ales personajele cu atenție, inspirându-te din expresii cunoscute (memorie de elefant, șoarece de bibliotecă...). Construcția mi se pare interesantă. E drept că abia după câteva versuri m-am prins că nu respectă o anumită structură. N-am încercat niciodată, chiar sunt curioasă dacă mi-ar ieși ceva.
Pe textul:
„Ai carte, ai parte..." de Rodean Stefan-Cornel
0 suflu
ContextIon Diviza, mulțumim pentru anunț! Eram curioasă cum au fost apreciate fabulele mele, dar se pare că nu prea bine. Cred că trebuie să încerc alt mod de a versifica, deoarece cu stilul școlăresc de până acum nu am avut succes la niciun concurs. Epigrame nu am trimis. Când am văzut tema "E slut la Prut" n-aș fi crezut că vor ieși epigrame așa reușite. Câteva sunt chiar foarte inspirate. Îi felicit pe autorii lor! Constat că Florian Abel are mare ghinion. Când a câștigat un concurs, în urmă cu vreun an, i-a murit soacra, acum v-au murit vouă fondurile...
Pe textul:
„Premiile Festivalului Național de epigramă și fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune” " de Ion Diviza
0 suflu
Context