Conciliere conjugală

Dacă Ea din două funcții
Una înc-o-ndeplinea,
Eu spuneam pe la discuții:
\"Las-o dracu\' bleag-așa!\"

Cu prietenie, Mișu

Cinic, uneori, amoru-i
Și capricios de fel:
El s-a sinucis de doru-i,
Ea e moartă... după el.

(El veni cu chef de ceartă
Și la rost a cam luat-o.
Ea-l rugă s-o lase moartă...
Și-a lăsat-o!)
(Vali Slavu)

Cu catrenul tău dai tonul
Pentru-apucături mai fruste
Căci stârnește iar plutonul
De căutători sub fuste.

Cu catrenul tău dai tonul
Pentru-apucături mai fruste
Căci stârnește iar plutonul
De căutători sub fuste.
(Tataia)

Din ce-a zis plutonul, iată,
N-a fost cine știe ce,
Însă e o vorbă, Tată:
Cine zice ăla e!

De i-a zis s-o lase moartă,
Constată citind și Bulă:
Doamna dup-ătâta ceartă
E sătulă.

„Ea e moartă... după el.”
(Gârda Petru Ioan)

Ea e moartă după el,
Nu așa, accidental.
Asta-nseamnă că e cel
Mai cel. Bărbat… mortal!

\"Asta-nseamnă că e cel
Mai cel. Bărbat… mortal!\"
(Vali Slavu)

Mărturisesc că nu aș vrea
Să-ți tulbur ziua în vreun fel
Însă observ că dumneata
Prin epigramă faci măcel

p.s. cu o mică obiecție privind ușoara neconcordanță dintre timpurile verbelor folosite în versurile 1 și 2, epigrama mi se pare foarte reușită.

Bine ai revenit!

Am sesizat și eu neconcordanța, deși e tot la timpul trecut.
Inițial avusesem varianta:

El, băut, cu chef de ceartă,
La bătaie a luat-o.
Ea-l rugă s-o lase moartă...
Și-a lăsat-o!

Ar fi mai bine așa? Ce zici?

\"Cu catrenul tău dai tonul
Pentru-apucături mai fruste
Căci stârnește iar plutonul
De căutători sub fuste.\"
(Tataia)

Cum ocazia s-o piardă,
Cu catrenu-mi când dau tonul?
Nu vedeți că tot plutonul
E în gardă?

Știi, acuma că tot despicăm firul în patru... Nici prima variantă nu era greșită dpdv gramatical, ci doar ușor deranjantă pentru urechea mea. A doua variantă rezolvă această mică problemă (în opinia mea) dar pierde puțin din subtilitate prin folosirea frustului \"bătaie\" în locul \"luării la rost\". Și, de dragul analizei, ca să mergem și mai departe, aș mai face observația că rugămintea de a o \"lăsa moartă\" are o oarecare conotație de lehamite, de renunțare, potrivită mai degrabă într-o dispută de idei, de argumente, decât într-una fizică. Dar dacă ar fi să facem astfel de analize tot timpul, n-am mai scrie epigrame. Oricum, susțin afirmația ca epigrama e reușită.

Nu și \"măcelul\" din replica dată prietenului Gârda :)

Vrând să deviez puțin sensul ușor negativist al scenariului, am preferat
latura erotică. Nu-i așa că, oricum, iubirea e mai plăcută decât bătaia
sau (Doamne ferește! moartea)?

La cum textul arăta,
Nu prea am gândit cuminte.
Că sub fuste n-ar căta-
Cine spune... sigur minte.

\"De i-a zis s-o lase moartă,
Constată citind și Bulă:
Doamna dup-ătâta ceartă
E sătulă.\"
(Milos Petru)

S-a săturat, de-aceea-l ceartă
Și nu mai vrea deloc să tacă.
Dar el, săracul, ce să facă?
E moartă...

Vai, vai! Om serios ești? Uite pe unde îți zburdă imaginația! :)

domnule Vali Slavu, am intrat întâmplător aici dar vreau să vă spun că nu îmi pare rău, m-ați făcut să râd

sper să mai aveți și alte epigrame la fel de reușite ca aceasta, voi intra acum să caut prin pagina dumneavoastră

o seară bună

\"Însă observ că dumneata
Prin epigramă faci măcel\"
(Florin Rotaru)

Să fie-așa cum zici,
Măcel fac uneori,
Dar cel mai des, pe-aici,
Credeam că fac... furori. :)

acum observ că e vorba de o doamnă...

scuze, o gafă

eh, elian și gafele ei proverbiale

Dragă Dana,
(sper că nu te deranjează acest tip de adresare)
Mă onorează vizita ta. Te citesc (și te ascult) de fiecare dată cu plăcere. Ai talent, o voce caldă și plăcută și cu siguranță un suflet la fel.
Dacă epigrama mea te-a făcut să zâmbești, mă bucur.
Numai bine !

(Cum ocazia s-o piardă,
Cu catrenu-mi când dau tonul?
Nu vedeți că tot plutonul
E în gardă?)
(Vali Slavu)

Pluton în gardă, mic și mare,
Tot ce spui, Vali, de confrați
Mă umple de îngrijorare:
Să fie toți chiar obsedați?!?

“Pluton în gardă, mic și mare,
Tot ce spui, Vali, de confrați
Mă umple de îngrijorare:
Să fie toți chiar obsedați?!?”
(Tataia)

Nu vă îngrijorați!
Eu tare-s încântată.
Aș fi îngrijorată
De n-ar fi obsedați.

UIte pe unde îți zburdă imaginația!
Vali Slavu

Arunci pisica, vorba aia,
Șmechero, printre bărbați,
Că îl strunești și pe Tataia,
Și-apoi le spui că-s vinovați.

(Nu vă îngrijorați!
Eu tare-s încântată.
Aș fi îngrijorată
De n-ar fi obsedați.)
(Vali Slavu)

Ãsta-i sadism, problema-i clară:
De ce să-i mai încurajați
Pe unii care-s obsedați
Când știți precis c-o dau în bară?