Poezie
ciclul solar ale femeii
Istoria unui misoginism ratat
2 min lectură·
Mediu
istoria se repeta
și în ziua de marți
deși în geanta încăpătoare
o imposibilitate de Kafka
înghesuia în colț rujul sidefat
un lac pentru lebedele de seară
aștepta unghia în stare să-i topescă gheața subțire
însemnările pe zile ore minute
ale celor mai meteorice explozii
vor înroși dintr-o clipă în alta muntele secret
toate zăceau pe fundul indiferent al titanicului de umăr
înainte ca o mână subțire de sus să le pună în ordine
a urmat întâlnirea neanunțată de nimeni
universul acela cu multe buzunare ascunse
cu fermoare trase neglijent peste jumătatea neagră de zi
peste jumătatea albă de noapte
s-a cutremurat de sine
ființa care locuia în el de multă vreme
a scos capul tulburată de lumină
și-a întins mâinile neajutorate
ca pentru rugăciunile începătoare
a întrebat de ce există mai degrabă ceva decât nimic
și pentru că nu știa nimeni dacă există totuși ceva
s-a întors în berna din care a apărut
trăgând după sine și fermoarul
femeia a astâmpărat repede toată tevatura
s-a ridicat cu înțelepciune de pe bancă
ca să-și continue enciclicele peripluri
pe meridianul masculin
trecătorul masculin
potrivindu-și cu mult calm geanta pe brațul mai alb
gândind cum să mai răstoarne încă o dată lumea
cu ciclurile solare răsucite pe tocurile prea scunde
pentru sinapsele atât de lungi
033.342
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu Sofronie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 213
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu Sofronie. “ciclul solar ale femeii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-sofronie/poezie/1805033/ciclul-solar-ale-femeiiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DDO femeie pe o banca, geanta, universul cu multe buzunare... el si fiinta care il locuieste(o femeie)... ea, se ridica si pleaca!
\"istoria se repeta
și în ziua de marți
deși în geanta încăpătoare
o imposibilitate de Kafka
înghesuia în colț rujul sidefat
un lac pentru lebedele de seară\"
Un joc controlat de o minte ascutita, analitica, pornind de la simplitate/amanunt/realitate la imagini ample, imprevizibile:
\"rujul sidefat
un lac pentru lebedele de seară\"
\"toate zăceau pe fundul indiferent al titanicului de umăr
înainte ca o mână subțire de sus să le pună în ordine\"
Apoi acel inefabil Sorescian... ori Kafkian in care explicatia este abulica,
are efect de neliniste, de metafizic, de neputinta... de neimplinire... acel ceva care umple nimicul... dar strea de nimic este coplesitoare, ucigatoare...
\"a urmat întâlnirea neanunțată de nimeni
.....................................
ființa care locuia în el de multă vreme
a scos capul tulburată de lumină
și-a întins mâinile neajutorate
ca pentru rugăciunile începătoare
a întrebat de ce există mai degrabă ceva decât nimic
Iata retractilitatea, inchiderea/retragerea in sine, angoasa:
\"și pentru că nu știa nimeni dacă există totuși ceva
s-a întors în berna din care a apărut
trăgând după sine și fermoarul
Si toata povestea ca o istorie ce se repeta:
\"s-a ridicat cu înțelepciune de pe bancă
ca să-și continue enciclicele peripluri
pe meridianul masculin
trecătorul masculin
potrivindu-și cu mult calm geanta pe brațul mai alb
gândind cum să mai răstoarne încă o dată lumea!
Am plecat, o zi buna!
\"istoria se repeta
și în ziua de marți
deși în geanta încăpătoare
o imposibilitate de Kafka
înghesuia în colț rujul sidefat
un lac pentru lebedele de seară\"
Un joc controlat de o minte ascutita, analitica, pornind de la simplitate/amanunt/realitate la imagini ample, imprevizibile:
\"rujul sidefat
un lac pentru lebedele de seară\"
\"toate zăceau pe fundul indiferent al titanicului de umăr
înainte ca o mână subțire de sus să le pună în ordine\"
Apoi acel inefabil Sorescian... ori Kafkian in care explicatia este abulica,
are efect de neliniste, de metafizic, de neputinta... de neimplinire... acel ceva care umple nimicul... dar strea de nimic este coplesitoare, ucigatoare...
\"a urmat întâlnirea neanunțată de nimeni
.....................................
ființa care locuia în el de multă vreme
a scos capul tulburată de lumină
și-a întins mâinile neajutorate
ca pentru rugăciunile începătoare
a întrebat de ce există mai degrabă ceva decât nimic
Iata retractilitatea, inchiderea/retragerea in sine, angoasa:
\"și pentru că nu știa nimeni dacă există totuși ceva
s-a întors în berna din care a apărut
trăgând după sine și fermoarul
Si toata povestea ca o istorie ce se repeta:
\"s-a ridicat cu înțelepciune de pe bancă
ca să-și continue enciclicele peripluri
pe meridianul masculin
trecătorul masculin
potrivindu-și cu mult calm geanta pe brațul mai alb
gândind cum să mai răstoarne încă o dată lumea!
Am plecat, o zi buna!
0
VSIoanei ..............ii spun asa - am goluri, tot mai multe pe frunte si mai sus de ea. Goluri afective ? Nop...poezia daca nu este izvoratoare de mir, nu este nici de mantuire. Stiu asta si am ramas al gunoaielor care , daca nu vindeca, macar ca nu sporesc orgoliile. Pentru spusa asta \"Ai forta de a pune in valoare cuvinte cu efecte plurivalent-semantice. Voi trece sa te mai vad\", promit ca voi fi al paginii tale de poezie pe vecie. Altfel spus...Multzam, deci.
Lui Doru........hhmmmm, ar fi multe de spus, dar ma voi multumi cu ce va urma, atentionat de briciul occamian.
Prima - ai vedere buna, excelenta chiar...
A doua...citesti in poeme, adica vorbesti din ele si nu despre ele. Asta da calitate. Nu ma poate decat bucura faptul ca acest frumos si indatorant exercitiu critic a fost provocat de poezia mea. A vorbi din spirit si nu din intelect doar, este al vazatorilor de muze.
Pentru ca a fost asa, iti multumesc regeste .
Cu prietenie, Vali.
Lui Doru........hhmmmm, ar fi multe de spus, dar ma voi multumi cu ce va urma, atentionat de briciul occamian.
Prima - ai vedere buna, excelenta chiar...
A doua...citesti in poeme, adica vorbesti din ele si nu despre ele. Asta da calitate. Nu ma poate decat bucura faptul ca acest frumos si indatorant exercitiu critic a fost provocat de poezia mea. A vorbi din spirit si nu din intelect doar, este al vazatorilor de muze.
Pentru ca a fost asa, iti multumesc regeste .
Cu prietenie, Vali.
0
Ai forta de a pune in valoare cuvinte cu efecte plurivalent-semantice.
Voi trece sa te mai vad...Ioana Geier