Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

el

1 min lectură·
Mediu
așteptam
ziua să se adune sub tălpi
roțile lunii
ca niște fecioare pângărite
să ne tragă
în somn
din maluri
ce-și aveau oasele în noi
cobora
de foarte de sus
un nor alb
împins departe de trup
cu buzele părăsite de cuvinte
l-am văzut
și l-am fluierat
cât am putut de tare
el s-a întors nedumerit spre mine
jumătate copil
jumătate bătrân
și m-a întrebat
din adânc
dacă am
sa îi dau ceva
nu am știut
nici acum ce vrea
și l-am dat speriat
pe mâna trecătorilor
022977
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
87
Citire
1 min
Versuri
27
Actualizat

Cum sa citezi

Valeriu Sofronie. “el.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-sofronie/poezie/1786618/el

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@carmen-sorescuCS
Carmen Sorescu
mi-a placut ziua cum se aduna sub talpi si penultima strofa:el s-a întors nedumerit spre mine/jumătate copil/jumătate bătrân etc, si pedepasa din final foarte inspirata.
mcm
0
@maria-delMD
Maria Del
Foarte bine conturata starea aceasta de incetosare in care din pacate ne aflam, in care dam \"speriati\" \"pe mana trecatorilor\" ceea ce, desi cel mai adanc din noi, e totusi \"impins departe de trup\". Cu placerea lecturarilor de pe pagina ta, M.
0