Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

el

1 min lectură·
Mediu
așteptam
ziua să se adune sub tălpi
roțile lunii
ca niște fecioare pângărite
să ne tragă
în somn
din maluri
ce-și aveau oasele în noi
cobora
de foarte de sus
un nor alb
împins departe de trup
cu buzele părăsite de cuvinte
l-am văzut
și l-am fluierat
cât am putut de tare
el s-a întors nedumerit spre mine
jumătate copil
jumătate bătrân
și m-a întrebat
din adânc
dacă am
sa îi dau ceva
nu am știut
nici acum ce vrea
și l-am dat speriat
pe mâna trecătorilor
022.993
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
87
Citire
1 min
Versuri
27
Actualizat

Cum sa citezi

Valeriu Sofronie. “el.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-sofronie/poezie/1786618/el

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
mi-a placut ziua cum se aduna sub talpi si penultima strofa:el s-a întors nedumerit spre mine/jumătate copil/jumătate bătrân etc, si pedepasa din final foarte inspirata.
mcm
0
@maria-delMDMaria Del
Foarte bine conturata starea aceasta de incetosare in care din pacate ne aflam, in care dam \"speriati\" \"pe mana trecatorilor\" ceea ce, desi cel mai adanc din noi, e totusi \"impins departe de trup\". Cu placerea lecturarilor de pe pagina ta, M.
0