Poezie
subcontinentul 4
- tentacule -
1 min lectură·
Mediu
te-am uitat lângă un stup
zidit într-o stâncă
îți alergau albinele tinere în jurul sânilor umezi
vânându-ți nectarul
văzându-te cum zâmbeai străin
te-am așezat pe un pat de ierburi înalte
ce împunseseră cu sabia verde o iarnă întreagă
în coasta pietrei răstignite rotund
era mult soare deasupra ta
mâzgălind cu tușul sentimental
retina oarbă a iubirii
m-am speriat atât de tare
de frică să nu te pierd
te-am chemat lângă mine
te-am tras cu forța de mijlocul tremurător
în noaptea aceea
rădăcinile tale mult prea tinere pentru inelele mele
tot mai des crescute
mi-au golit cu tentaculele lor irezistibile
poemul pe care tocmai îl terminasem
alături de tine
în ziua următoare
cu strigăte ascuțite și cazmale metalice
intâmplarea care am fost
a intrat în istorie
011.717
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu Sofronie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu Sofronie. “subcontinentul 4.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-sofronie/poezie/1750761/subcontinentul-4Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CȘCȘCont șters✓\"retina oarbă a iubirii \" \"cu strigăte ascuțite \" iti macine subconstientul,orbit de o iubire imposibila: \"a intrat în istorie\"
0