Poezie
subcontinentul 4
- tentacule -
1 min lectură·
Mediu
te-am uitat lângă un stup
zidit într-o stâncă
îți alergau albinele tinere în jurul sânilor umezi
vânându-ți nectarul
văzându-te cum zâmbeai străin
te-am așezat pe un pat de ierburi înalte
ce împunseseră cu sabia verde o iarnă întreagă
în coasta pietrei răstignite rotund
era mult soare deasupra ta
mâzgălind cu tușul sentimental
retina oarbă a iubirii
m-am speriat atât de tare
de frică să nu te pierd
te-am chemat lângă mine
te-am tras cu forța de mijlocul tremurător
în noaptea aceea
rădăcinile tale mult prea tinere pentru inelele mele
tot mai des crescute
mi-au golit cu tentaculele lor irezistibile
poemul pe care tocmai îl terminasem
alături de tine
în ziua următoare
cu strigăte ascuțite și cazmale metalice
intâmplarea care am fost
a intrat în istorie
011704
0
L