Poezie
zeii de var
1 min lectură·
Mediu
Pământul ne-a ucis cu veșnicia
Risipei de-ndoială și declin
În palma rătăcită între frunze
Veninu-și țese pânza de destin
Pe când nebotezat lângă izvoare
Păienjeni dezbrăcați de vânt asculți
Tu iscodești rănit de cercul lunii
Cărarea strâmt-a cerbilor desculți
Citesc în veacuri drojdia de vise
Ridic de jos trecutul cerului văzut
Cu sacul aruncat pe umărul cu stele
Pornesc în căutarea zeului căzut
Un drum ne v-a-nghiți odată zborul
Un fluture-și va plămădi coconii din noroi
Sfârșit în nopți ca visele-mplinite
Doar ceru-și varsă stelele în noi
Mă-nțelepțesc cu mugurii pe buze
Sfidez eternitatea râului avar
Și cu o lacrimă sătulă de mirare
Cer înc-o plată zeilor de var
012929
0
LN