Poezie
zeii de var
1 min lectură·
Mediu
Pământul ne-a ucis cu veșnicia
Risipei de-ndoială și declin
În palma rătăcită între frunze
Veninu-și țese pânza de destin
Pe când nebotezat lângă izvoare
Păienjeni dezbrăcați de vânt asculți
Tu iscodești rănit de cercul lunii
Cărarea strâmt-a cerbilor desculți
Citesc în veacuri drojdia de vise
Ridic de jos trecutul cerului văzut
Cu sacul aruncat pe umărul cu stele
Pornesc în căutarea zeului căzut
Un drum ne v-a-nghiți odată zborul
Un fluture-și va plămădi coconii din noroi
Sfârșit în nopți ca visele-mplinite
Doar ceru-și varsă stelele în noi
Mă-nțelepțesc cu mugurii pe buze
Sfidez eternitatea râului avar
Și cu o lacrimă sătulă de mirare
Cer înc-o plată zeilor de var
012.944
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu Sofronie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu Sofronie. “zeii de var.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-sofronie/poezie/1743569/zeii-de-varComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Primele doua strofe sunt relativ ok, cu imagini interesante pe alocuri - imi plac paianjenii cei dezbracati de vant, de exemplu. In strofa a treia se rupe ritmul, si rupt ramane pana la final. Unde raul e avar numai ca sa inchei cu titlul poeziei... cam fortat.
0
