Valeriu D.G. Barbu

oh, sunt într-un butoi fără rost cu capu-n matrimoniale geloase, iar aerul a devenit exlusiv feminist, mă simt discriminat, mă salvează... un zâmbet, al tău!
luptă si luptă, si dăi, cu pragul de acelaș cap... (ăsta-s eu)
mulțam fain - mă pseudoînsor vasăzică

aș vrea eu să fiu pur sau măcar simplu...! Dar viziunea mea de duminică se încarcă
din drame... cu haz, și doar salutul tău mi-e gravă bucurie și fug în... Luni

vă salut cu inima și mulțam fain, Ștefania - așa este, îmi dau seama acum că ai perfectă dreptate, m-am grăbit... Leonard - este întâiul text scris ,,dincoace,,!

uf, iubire bibelou de...
doi poeți nu pot sta, ei sunt în continuă mișcare așa este
nimic nu are rost, nici măcar -uite mergem în extremis-
propoziția în sine!
Amintirile chiar și cele mai ascuțite pe muchia inimii devin cu timpul frumoase, iau iz de nostalgie...până când încep să obsedeze și atunci dor(doare)...
valu trece rar, îi ocupă albiile stricte nervul
dar când trece-
trece!
(aniversez și eu scrisori uneori, știu cum este!)

felicitări organizatorilor și celor care fac să devină de domeniul public astfel de evenimente...și aș întreba
așa:
voi știți ce este dorul?! Pentru că \"Dor de Dor\" îmi sună cam:
\"să plec undeva și acolo să-mi fie dor de locul de unde am plecat\" sau
\"să nu plec nicăieri și să-mi fie dor de dorul din ideea de dor, nu de alta...\"
Probabil eu știu ce-i dorul -sau...!
Eu am rezidență în Italia deci n-am voie să-mi fie \"dor\" de a participa... Eh!

la mulți ani tuturor \"ioan-elor\",\"ion-ilor\" și textul
este o dedicație deosebit de particulară..., de personală
bucurați-vă de toate zilele purtându-vă împliniri

valu trece \"lamulțănind\"

strong
nu mă așează pupicile adolescentine fi rect...
apoi femeia denim este dincolo de reclamă la un parfum prost...
textul îmi place dincolo de greșelile mele din comentariu -văd acum- este așezat pe chei smulse, rupte în broaște obosite și
duse în lumină verde-oliv
(politețe să ai cu proștii, cu bolnavii și cu bătrânii, cu mine poți vorbi cum vrei deajuns să ai ce...)
războiul tău cu șablonul \"femeilor\" ideale și nevoia de a atinge crudul adevăr al fricii în fața \"ei\" -lăsându-te dincolo de sx, fără...!- probabil că te-aș închipui uman
tânăr, deranjant de tânăr și textul o confirmă prin sinceritate, tu scrii bine iată...
voi reveni
valu trece...

femeia denim
uite
am găsit...!
...un poem despre care restul lumii se smulge și cade în realități iluzorii, tu nu
tu vrei
și vrei și ni-ți este deajuns nici măcar atât...te aștept dincolo
unde atât este femeia denim, dacă o găsești dă-mi de știre, dacă deja a plecat sinucide-te...
las semn să vezi
ea
sau funia...!
un text despre care vor povesti între ele invidiile mele!

să clipim dezgolind îngeri
din negrul ochilor
mâinile se mântuie fără orizont-
din 1 în 3 cu speranțele
pentru că nu se speră mai nicodată împreună
lumină-i chiar și la urmă și-i nesaț acolo
mă înclin - lumină să fie...
deși textul îmi spune mai mult

operația-i reușită...!

Trecem dincolo de mesaj și spunem: ce-am mai poetiza noi lumânările aprinse acolo unde nu se văd...!

(te rog contactează-mă pe messenger yahoo, ai id-ul meu în biografie la mine, important)
rog un editor să ascundă comentariul, mulțumesc

durerea-i semn că ești viu...
adulthul este comic
copilul este
și e bine
prăvălia se va prăvăli de atâta marfă și
nu-i nimic, vine iar...

valu trece
doar cu un zâmbet

\"spiritul meu va rămâne mut
deasupra frumuseții în contururi de gheață
lira tace
simțind că...\"
aur și opal tristețe, nicio iertare...
lamulțiani-ul meu sper să ajungă la tine și să-ți spună:
hai, sus frate, mergem înainte învățând iertarea și

aigândul

ai spune că
\"iubitule Tu sau Moartea
îmi bântuiți pe deasupra capului filtrând lumina...\"
statică, spații virgine aparent, dincolo este atelierul de dezmembrat disperări...
cuvintele au nevoie de o respirație plenară
ca să fie rostite, altfel
devin un ghem de foc rostogolit în stern
marea, nelipsită ca și fatalitatea, nisipul ca un ascunziș tainic
linia dincolo - și nu vei reuși singură să o treci - inima este implorare mai mult
deși nu ar trebui...
lucrurile sunt sau nu sunt
nu le căuta în \"ne-sunt-ul\" lor...
ne cercetăm în noi absolutizând durerea ca semn al viului și totuși nu avem doar atât
mai este speranță
- fie aceasta chiar și curvă dar să fie
avi gândul în care crești bărbații care se dovedesc a fi copii față de misterul iubirii...!
...caută...
în tine este concretul dimensiunii nefragmentate de ...
...............................................................
\"luminița\" în care concentrez tocmai acum
\"lamulțiani-ul\" meu sferic
direct, precis și care nu refuză umbrele amare lăsate de textul acesta
le înnăbușă în albastrul italian

poezia deja exista pe hârtie
poetul doar îi șterge albul
cu mâna dezmănușată

poetul este o mirare continuă
el ne scrijelește inima și tot el ne linge rănile

dar și poetul are ceas
chiar dacă moartea îi ia pana el știe să se cuibărească
în literă și să respire

mă opresc
ai un text complet aici

valu trece

Crăciun binecuvântat poete

scurt
îmi închipui cum suma celor doi ar fi o balanță mereu în mișcare, o licitație fără învingător
și i-aș vedea în aceeași persoană...!
îmi lunecă mintea la \"dacă\" de RK
(se întoarce)
tristețile uneori înnobilează, un \"depinde\" sare peste propoziție și nu știu...
să îți urez cele obișnuite?! - ai podul plin presupun
zic trăiește plin și caută drumul spre sud
(știu eu de ce)
continuarea este imprevizibilă în mod sigur
(valabil și pentru text și pentru \"sud\")

valu trece
stima-i piatra...

mi îmi spui!
să ai sărbători portocalii
și bucuriile întregi
un text în care Danu are brațele largi
între ele lumea

valu trece
da, dar stima rămâne!

descântec lunecă din mâini
degetele se aprind
și se pierd
licurici înstrăinați și care nu știu să plângă
(ferească de părinții care nu ascultă de copii îți zic eu ție și știi tu...!)
valu trece
stima rămâne

ultimii boemi ai unui secol de fum pensionați prematur dăruind inocență în rate
Dana
ai în urma ta când treci
un parfum particular și îmi dilată nările, un fel de iarbă udă, ploaie de oraș vechi cu străzile cu macadam - în dimineți de sâmbătă, violete și mosc puțin...!
Și ar mai fi ceva necunoscut mie...
îmi place lunecarea
și chiar și graba
și
gata...
valu trecu
stima rămase

Camelia
este o viziune cât se poate de realistă și obiectivă
știm foarte bine că în religia creștină au fost asimilate multe dogme și tradiții așa-zis păgâne și știm și de ce,
important este recunoașterea acestora într-o măsură care trebuie să ne apropie de adevăr și să înălțăm rugă sinceră cerului pentru Mesia fără a ne amăgi cu dorinți care ne duc dincolo chiar și de...laic!
mulțumesc pentru ocazia de a citi un astfel de text