Poezie
arlechinul
1 min lectură·
Mediu
arlechinul arlechin-uiește jumătate de zbor
jumătate împietrire pe o scenă mai mereu înjumătățită
spectatorii prezenți nu sunt cu totul prezenți – au cealaltă jumătate
de zbor și împietrire
surâsul arlechinului e doar un desen pe un carton jilav
un carton supraelastic și dureros de viu
își face repetiția pe muchia zilei cu sala goală
și plânge – plânsul lui naște promisiunea întregirii
eu sunt ivit pe lume astfel și funia cortinei mi-e cordonul ombilical
sau duce până sus la marele, ultimul clopot
o jumătate de gest al arlechinului este poezie
cealaltă aplauze încă nesăvârșite, iminente...
eu nu sunt eu congruent cu tu nu ești tu
eu nu sunt eu direct proporțional cu scena – cortina e cerul
nu-mi ștergeți, din prea multă compasiune, lacrima - e doar un desen
adevărații arlechini sunt jos în sala de spectacol jumătate absentă în ea înseși
006
0
