Poezie

râvnă fățarnică

ereticul Eu

1 min lectură·13 octombrie 2012

Mediu

suntem pojghițe de sunete

precum spermatozoizii ne îmbulzim

vrem să accesăm mântuirea -

doar câte unul, rareori, străpunge membrana timpului

aerul se mișcă în cerc și cercul în spirală,

plămada intențiilor strică balanța

iar lumea renaște uluitor de identică

niciun viciu proaspăt, nicio virtute

.......................................................

am să mor (tac) de câte ori va fi necesar, până voi ajunge Dincolo

și-o să știu abia atunci care sunet mă va primeni – aici

mă acordează la nesfârșit (ce iluzie) o mână nepricepută

nici măcar la rău

- mai și râvnesc (șovăind) la mântuire?

mi-am parcurs golgota cu ...mijloace de transport în comun

și ereticul eu este cămila care va trece totuși prin ac –

speranța ultimă presupune să car impetuos poveri

iar cocoașele mele (umerii) sunt lichide

așadar, Lutule, îți aparțin, ai drept de autor asupra-mi...

iar sus sunt un sunet înfundat, consonantic

la bursa mântuirii sunt cotat

pe minus

001.630

Valeriu D.G. Barbu. “râvnă fățarnică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14015909/ravna-fatarnica

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.