Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Poezie de Pasti

2 min lectură·
Mediu
Când Paștile se-apropie mereu
Sunt luat de amintiri și dus agale,
Copil mă regăsesc în satul meu
La casa bătrânească de pe vale ;
Simt și acum, pe prispă, dimineața,
Cernându-și fluturașii de ninsoare,
Cum îmi ating cu gingășie fața
Cireșii alintându-se în floare,
Și-aud la fel, venind peste câmpie
Spre deal zorit, urându-mi “ziua bună”,
Un soare îngânat de-o ciocârlie
Cu-o veste la clopotnița bătrână ;
Se anunța o mare sărbătoare,
Iar martoră era și Luna plină :
Va coborî din morți, spre Înălțare
Isus, a lui Maria, cu lumină !
Că începea așa o primeneală,
Miresmele de flori de liliac,
Și lutul proaspăt, iz de văruială,
Se vânturau prin ușa din cerdac,
Ne ușuram și trupul de povară
Și sufletul cumva de-am suduit,
(Scăpam și eu atuncea de ocară,
În ziua când mergeam la spovedit !)
Fiind copii, mâncam în Postul mare
Nu doar urzici, că ne rodea burtica,
Ne mai spurcam și noi, deh, la mâncare,
Că popa nu știa, zicea bunica,
Dar totul se făcea cu rânduială
Și toate le-așezau la locul lor,
Știau bătrânii bine, fără școală,
Cum să-L primim pe-al lumii Salvator…
……………………………………
În miez de noapte, satu-n așteptare,
Biserica-ntr-o horă o strângea,
Lumini se arătau pe la altare,
Isus, Cristosul nostru, învia,
Ne întorceam cu paște și lumină,
Bunica ne dădea miel din cuptor,
Iar ouăle-așteptau pe masa plină
Sfințite în al nostru tricolor,
Iar la amiezi, pe luncă ne-ntâlneam
Gătit în straie noi, cum altul nu-i,
Căci noi copii-atunci, ne înnoiam
Când Se năștea și la-nvierea Lui,
Și câtă bucurie, ‘ntregul sat,
Ouă ciocnind cu mare și cu mic,
“Cristos a înviat ! Adevărat !”
Pe pajiștea cusută-n borangic,
Iar mai apoi, crescusem eu fecior,
Aceeași luncă mândră ca o ie,
Mi-a dat ca să le sorb licoarea lor,
Doi ochi de vis cu nume de Mărie…..
Aș vrea să vin din nou în satul meu,
În zi de Paști, în zi de sărbătoare,
Poate-mi va spune bunul Dumnezeu
Cam cât mai am de ars din lumânare…..
E Paște iar și Cristul a-nviat,
Lumina Lui nicicând nu se va stinge,
Departe, peste mări, de al meu sat,
O lacrimă de dor mi se prelinge…..
Simt o speranță-n suflet cum izvoare
Din flacăra-I ce arde, tumultoasă,
La ziua și sătucul plin de soare,
La Învierea când voi fi acasă.
Valeriu Cercel
076.866
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
388
Citire
2 min
Versuri
66
Actualizat

Cum sa citezi

Valeriu Cercel. “Poezie de Pasti.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-cercel/poezie/240872/poezie-de-pasti

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@maria-gheorghe-0021767MGMaria Gheorghe
asa frumoasa poezie ce canta amimintiri ce le luam cu noi oriunde ne-am duce,...cu un zambet in coltul lacrimii...a primeneala...din noi s-aude cum tacem...
Paste fericit!
0
@valeriu-cercelVCValeriu Cercel
Cristos a inviat !
La sarbatori amintirile frumoase si ele revin .
Sper sa ai si tu amintiri frumoase.
Tot binele, Valeriu
0
MMMihai Miro
Nespus de frumoasă poezia ta. O retrăire a întregii copilării și nu numai. Ce bine că avem asemenea amintiri. Oare cei care vin după noi, vor putea spune la fel?
Paște fericit! Lumină în viați și în suflet.
0
@valeriu-cercelVCValeriu Cercel
Cristos a inviat !
Ai pus o intrebare ce ma pune si pe mine pe ganduri stiind ca satele noastre astazi, au ramas fara tineret. Insa noi romanii, intotdeauna am fost salvati de Dumnezeu. Sa avem incredere ca nu ne va lasa.
Toate cele dorite, Valeriu
0
DWDoina Wurm

\" Mă REÎNTORC..,pentru că aici și numai aici,mă simt mai neclintit in nevoia mea de a crede că numai in PÃMÂNTUL RÃRÃCINILOR TALE,poți RENAȘTE cu adevărat in ETERNITATE.\"
....scrie pe crucea unui tânăr care la vârsta biblică de 33 ani a plecat....a DORIT să fie inmormântat departe de nefericiții supraviețuitori dar aproape de RÃDÃCINI,in satul copilăriei ...unde si-a petrecut toate Sărbătorile de Naștere si Inviere
Rădăcinile tale sunt incă aici...PLÂNG
Doina
0
@valeriu-cercelVCValeriu Cercel
Cam asa este. Sunt plecat din tara de aproape 30 de ani, si nici acum nu pot uita soarele acela de dimineata, care rasarea printre doi caisi din fata prispei, mirosul varului proaspat si al lutului ce primenea prispa casei. Cu gandul, umblu mureu prin satul meu, cel care mi-a creeat putinele si cele mai frumoase amintiri.
Cristos a inviat !
0
@tudor-ioan-bogdanTBTudor Ioan Bogdan
Draga Valeriu,
Poate ca raiul inseamna sa ne castigam partea din amintiri la care tinem cel mai mult. Nu mi-a spus nimeni ca ar fi asa, dar daca raiul are in ele tot ce-i mai bun, sigur are si amintirile din copilarie. Frumoasa si curata poezie, frumoase si curate ganduri, filtrate prin dorul instrainarii. Cu gandul alaturi de tine,
Tudor
0