Poezie
Patima mea
1 min lectură·
Mediu
Între pământ și-atâta cer
Călătoresc mereu
Și am pornit la drum demult.
Din câte visuri am avut
Uitarea le-a-nghițit pe rând
Dar ce-am avut, nimic nu știu
Nici n-am murit, nici nu exist.
Mi-e mistuită inima de-atâta dor
De când colind pe acest pământ
Și-am ostenit de atâta drum
Am și uitat că mai exist.
Din câte-am vrut, nimic nu pot.
Mă bântuie dorul și gândul în noapte
Dar dorul de tine mai mult decât toate.
În noaptea mea albă de vis nu se poate
Un șir de dorinți și visuri deșarte.
Poate să vină o vreme curând
Când eu pentru tine nimic însemnând
Fără niciun regret să mă dai deoparte.
Și asta poate doar într-o noapte.
002.529
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeria Lioara Roman
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeria Lioara Roman. “Patima mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-lioara-roman/poezie/1785083/patima-meaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.