Poezie
Dar truda secundelor
1 min lectură·
Mediu
ți-am ales o toamnă rimată
surâsurile ei
se-ntrețes cu toate trecuturile
grai de clopote îi îmbrățișează zborul
întotdeauna
port între coperțile pleoapelor
o literă norocoasă
din ea îți voi încolți
prearâvnite înduplecări
un prisos din departe
rupe parfumul coacerii
tu te vei putea neconteni
pe șesuri împodobite cu dogori
dar truda secundelor
s-a încuiat în cuvinte
ape nebune poartă către totdeauna
ceva tulbure ce seamănă cu tăgada
timpul se îneacă-n oglinzi
îngerul ce ne păzea rănile
uită în fiecare dimineață
ritmul căror aripi
arde în noi ca o destăinuire
022717
0
MC