Poezie
maria nu mai e maria
1 min lectură·
Mediu
ȋși privește ca pe o jumǎtate de tȃrfǎ și asasinǎ sora.
intrǎ ca nașǎ în bisericǎ. îmbrǎcatǎ ȋn rochia bălţatǎ.
pentru oricine ar fi treimea perversǎ și maturǎ dintr-un cuplu.
pǎrinţii rotiţi ȋn cuţitele trecutului
îi panseazǎ cu bani și daruri neuronul malformat de afectivitate.
maria nu mai e maria.
aruncǎ ȋn foc emoţiile. care au forma și textura bǎrcilor găurite. ȋngroapǎ cu mănuși zgura ȋn pǎmȃntul unde a murit și-și scrie strȃmb numele pe crucea așezatǎa cu susul ȋn jos. familiile sunt doar un ospiciu de orgii. ar trebui ȋncadrate cu plase de sȃrmǎ fǎrǎ un punct de ieșire. ea le trateazǎ cu lumȃnǎri aprinse ȋn care suflǎ și le aprinde iar. împreună își sǎrbǎtoresc copiii nǎscuți eronat ȋn zilele mariilor.
maria nu mai e maria.
sunt eu. ești tu. sunteți voi.
domnișoarelor/ilor. gospodinilor legaţi demonstrativ de verighete.
sǎ nu vǎ mințiţi cǎ nu aveţi o măriuţǎ claun ca o crotalie sau ca o brǎţarǎ.
marcatǎ la picior sau la ureche.
031881
0
EG