Poezie
Ți-am dat un inel
1 min lectură·
Mediu
E prea adânc, simt un arc în picior, durerea de cap mă învârte. Sunt mică, alunec pe toboganul de forma unui disc, cresc, cresc repede, ca bucata de pământ în olărit. Învârt discul în jurul mâinii, în jurul trupului, în jurul inimii, circ. Dragostea și durerea împart viii în mii de cruci. Mă regăsesc în omuleți de hârtie șifonată. Coș de baschet. Mă trezesc brusc, în fund, transpirată, am respirația unui polipneic. Îmi spun, plătesc 300 de lei pe noapte, ca să ? Să mă facă praf patul astă ca inelele lui Saturn.
05985
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ungureanu dorina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 1
- Actualizat
Cum sa citezi
ungureanu dorina. “Ți-am dat un inel .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ungureanu-dorina/poezie/14191152/ti-am-dat-un-inelComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPDistincție acordată
La momentul publicării sale, știu că am vrut să recomand textul acesta, dar am ezitat, fiindcă mi se părea că maniera aceasta de a scrie e prea puțin poetică și există prea multă ocultare. Însă, mi-am dat seama, ascultându-te și cum reciți, că și tipul acesta de scriitură poate rezista foarte bine și în ne-limitele poeticului. Ca tip de sensibilitate, nu și ca tehnici poetice, te-aș apropia de Ofelia Prodan, care tot așa dă în scrisul său impresia de cinism, dar, de fapt, este doar o aparență, fiindcă în realitate astfel se ascunde o sensibilitate exacerbată.
Textul de față m-a impresionat, în primul rând, prin modul în care împletești imaginarul de sorginte suprarealistă și oniristă cu cel mai pur realism. Adică faptul că un pat incomod de la o locație de cazare produce asemenea stări și revelații poetice mi se pare ceva ieșit din comun, în sensul bun al cuvântului. Senzația de vertij cauzată de durere, „visele” însoțite parcă de o stare hipnotică și regresia în copilălărie, toate într-un limbaj oscilând între ironie și bufonadă, corespondența între inelele saltelei și cele ale lui Saturn, toate acestea asigură originalitate viziunii poetice și, implicit, scriiturii.
Apreciez!
Textul de față m-a impresionat, în primul rând, prin modul în care împletești imaginarul de sorginte suprarealistă și oniristă cu cel mai pur realism. Adică faptul că un pat incomod de la o locație de cazare produce asemenea stări și revelații poetice mi se pare ceva ieșit din comun, în sensul bun al cuvântului. Senzația de vertij cauzată de durere, „visele” însoțite parcă de o stare hipnotică și regresia în copilălărie, toate într-un limbaj oscilând între ironie și bufonadă, corespondența între inelele saltelei și cele ale lui Saturn, toate acestea asigură originalitate viziunii poetice și, implicit, scriiturii.
Apreciez!
0
GPeste o eroare de redactare: astă în loc de ăsta.
0
GPpentru unele greșeli de redactare: oniristă, copilălărie (de parcă aș fi vrut un calambur între c-o pilă, copilă și c-o pălărie!).
0
UDPaul, iti multumesc pentru ca imi urmaresti pasii. Incerc sa nu te dezamagesc. Te mai astept.
Domnule Pasa, nu ma asteptam la o asemenea analiza pe text. Cinismul, ironia si autoironia fac parte din pielea mea zodiacala, "onirica". Sincera sa fiu, acestea sunt armele cu care trag, sunt materialele de baza pe care le folosesc pentru a-mi camufla "structura" sensibila, empatia, vocile. Nu stiu daca tactica asta se poate numi lasitate, unii cititori abia intrezaresc "insusirile calitative", lumina si "valurile" din incercarea mea de a scrie, dar eu nu-i condamn, nu. Textul acesta este un fel de proza ultrascurta, nu stiu daca voi reusi sa ma apropii de tehnica poeziei, eu as inventa alta, zambesc. Va multumesc!
Domnule Pasa, nu ma asteptam la o asemenea analiza pe text. Cinismul, ironia si autoironia fac parte din pielea mea zodiacala, "onirica". Sincera sa fiu, acestea sunt armele cu care trag, sunt materialele de baza pe care le folosesc pentru a-mi camufla "structura" sensibila, empatia, vocile. Nu stiu daca tactica asta se poate numi lasitate, unii cititori abia intrezaresc "insusirile calitative", lumina si "valurile" din incercarea mea de a scrie, dar eu nu-i condamn, nu. Textul acesta este un fel de proza ultrascurta, nu stiu daca voi reusi sa ma apropii de tehnica poeziei, eu as inventa alta, zambesc. Va multumesc!
0
M-a fascinat felul în care aluneci și crești ca bucata de pământ în olărit, o alunecare spiralată și colorată prin viață.
Mulțumesc