a trebuit să dispari pentru ceva vreme, mâhnire.
din ură sau neatenție te-au izbit de o mașină,
ai născut un câine prematur prin obraz,
l-ai îngrijit până a deschis ochii și v-ați
Vârfuri de alimente, sentimente, modelling, pași și bani pe/sub mese, pe/sub scaune, pe/sub mașini, pe/în case, pe/în mall-uri, pe străzi. Fiecare familie se mărește cu câte un om al străzii, un
Teo locuiește pe o insulă, nu are nevoie de pompă de apă, nici să-i inserați aer la radio, e dependent de o femeie blândă, iubitoare, vie și moartă, sau de un vapor părăsit, morții apelor plutesc în
Noaptea se înfășoară ca o pisică egipteană în jurul unei fete de la țară, care pitește o viață cu vârf în grotele ochiilor ei. Se răsfoiesc singure cărțile, în frigider se păstrează un măr, un ou și
Ușa secretariatului e închisă. Vinerea, de obicei, ora 15 înseamnă 16, nu mă simt bine și nu pot face rost de adeverință. Plec revoltată de la job spre cabinetul medicului, salut și înmânez cardul de
Rihanna horește printre umbre și umbrele,
fumul din grătare arde vioara lui Paganini,
până la ultimul mic căzut pe jos, înghițit de un copil sau de un câine al străzii,
până la picioarele lui
Luna e ca o suprapunere cu gălbenușuri din ou de struț, îmi pregătesc măști de noapte, o voi întâlni pe Ana- îi pronunț prenumele de parcă aș umfla un transsexual din silicon cu 20 de ani mai în
Bărbatul se aruncă, e găsit sub zăpadă verde, a cărei nuanță nu se știe dacă e provocată de sucul ierbii. Oamenii sunt alarmați, îl scutură, îl înțeapă în mai multe feluri și din anumite motive, îl
O privesc din leagănul de pe plajă, mi-e și nu mi-e frică. Marea își deschide cavitățile cu colți, glande ce secretă în exces hormoni și salivă. Inhalează și mănâncă pe cine vrea, cât și când vrea,
Luxoasa își schițează geometric planuri în conștiință, cu energie metalo-liliachie, câștigă indiferent de structura obstacolului. Tu dormi cu ochii deschiși și cu țigara între buze, pe balcon,
Orașul, natura, oamenii ard. Soare vindicativ, vârtej de fum. Femeia de pe stâncă, cu părul lung, răzvrătit de liliputani, vrea să depășească forța valurilor, delfinii o mușcă până sânge și oase. Se
Pentru a treia oară îi accepți tehnica sincerității, pentru a treia oară, dar îi citești CV, care ar trebui să fie flambat de premii, studii lingvistico-doctorale, scaune suprapuse- suport pentru
Te-am văzut de la distanță, după 2 ani, amândoi am fost suferinzi de hipoacuzia verii. Îți doreai să orbești printre atâtea cadavre, mașini și ape. Din vanitate, repulsie și milă, mă acopeream de
Cu cât crește viteza cu atât mai mult ea se acoperă c-un țesut subțire, bănos și strălucitor. Bani sub formă de evantaie, fluturi, stele, tu vrei să reînflorească vara îngropată în metal, iubire și
Valurile mici vorbesc prin morți. Dana strigă sub apă, e îmbrăcată într-o rochie roz și e încălțată în pantofi albi, îi oferi mȃna, dar ea te prinde de picioare și rȃde, încerci să te agăți de o
Sferele zburătoare din săpun spală prin frecare fereastra până se sparge și se taie aerul într-o burtă cu adulți. Fermierul american își îmbăiază calul, calul îl lovește, fermierul scoate pe gură
E prea adânc, simt un arc în picior, durerea de cap mă învârte. Sunt mică, alunec pe toboganul de forma unui disc, cresc, cresc repede, ca bucata de pământ în olărit. Învârt discul în jurul mâinii,
Am tot meditat, nu-ți trimit fotografia cu mine, poate înțelegi vocile, nu e bine să-mi cunoști fizic personajele din față, din spate, de deasupra, de dedesubt, sunt pigmei ce lasă picături de sânge
Vara tu cărai în spate capul unei femei, îl șutai cât să zboare până la Slobozia, el se întorcea în mingiuțe de circ, simțea o tânără strecurată ca o pendulă de ceas în mișcările sexuale, în vocea și
Cât e de înșelătoare, fotograful o ascultă și filmează o criminală, nu știe dacă ar putea s-o mai iubească, ca acum 30 de ani, când totul funcționa normal, mersul pământului e cu fundul gol târât pe
Sună alarma sau gongul, ca și cum ma transpun în piese de șah, teatru. Telefonul public nu mai funcționează de 25 de ani, atunci am împins-o de la fereastră pe Dana, vocea ei era prea corectă.
Rochia de mireasă e un camuflaj, lacrimile pruncilor abandonați se rostogolesc și urlă câinii comunitari, banii milostivilor- pansament resorbabil în mâna bunicii care vinde ghiocei pe stradă, un
un elev finuț, puțin obraznic, ambițios și cu perspective. În fiecare an nou școlar, profesorii se schimbă, pleacă sau rămân pe harta unui sistem putred. Doamna de română- S. Mihaela transformă orice
Soarele încă penetrează orașul sub frecușul și fonica mașinilor, briza instigă un fel de nuntă a naturii- sentiment trăit de îndrăgostiți, depresivi și artiști, frunzele și florile se deșiră din