Tot mai citești, maică?

Orașul, natura, oamenii ard. Soare vindicativ, vârtej de fum. Femeia de pe stâncă, cu părul lung, răzvrătit de liliputani, vrea să depășească forța valurilor, delfinii o mușcă până sânge și oase. Se scutură făină de oase și sânge peste tot, mâinile sătenilor statornici mulg văcuțe de lapte, ouăle de struț pică de Sus, se balansează în biserici, cavalele elogiază pe străzi din calcit și pietre prețioase. Cândva țărăncuțe, minorele luxoase și cititoare de trupuri, își vând pruncii abia născuți, potențialilor părinți hipnopompici.