În orașul liniștit
Unde nimic nu se întâmplă,
Peste noapte ne-am trezit
Cu un cântăreț stradal nou venit.
Pe o stradă des circulată
Și-a instalat un microfon
Și acompaniat de chitară
Cântă
De-aș mai fi iar un copil,
Aș umbla desculță în colb
Și-aș fugi pe stradă iară
Și nu mi-ar păsa deloc
Că se întunecă și-i seară.
Aș cutreiera străzile din nou,
Din zori până în noapte,
De atâta
Pe un stâlp de telegraf,
E un cuib de barză
Iarna crivățul doarme în el
Răsuflarea lui bate nițel.
Primăvara proprietarii au venit,
Și s-au instalat,
Barza stă într-un picior
Și clămpănește de
Vântul hoinar
Se plimbă prin oraș
Nu se odihnește deloc
Că e curios foc.
Străzile le-a străbătut
A măturat totul in cale,
Praful l-a ridicat
Și-n ochi ți l-a băgat.
După ce și-a făcut de
De te îndrăgostești,
Inima îți saltă în piept,
E veselă, bucuroasă
Ziua ți se pare frumoasă.
De ești supărat sau amărât
Și te simți ca fiert,
Inima ta plânge,
Pieptul îl strânge.
De ai inima
Pe un firicel de iarbă
Ce a abia a încolțit,
Ploaia l-a îmbrobodit,
Să nu fie veștejit.
Vesel a crescut,
Drept spre soare, sus,
Vântul l-a mângâiat
Și l-a clătinat.
O furnică l-a urcat,
Să vadă
Oriunde te duci
Și glume faci
Ești bine primit
Și ești îndrăgit.
Soțul de îi glumeț,
Timpul trece mai ușor,
Ai spor în toate
Și merg ca pe roate.
Ești mereu căutat,
La chermeze ești invitat,
Că
Cum bate vântul printre ramuri
Și frunzele foșnesc
Ele mereu îți șoptesc
Ce mult eu te iubesc.
Stelele ce te privesc
Martore sunt
Dorul de tine îl alin
Visând la chipul tău senin.
Prințesa
Cloșca ouă a clocit,
Până puișorii au ieșit,
Când mari au crescut,
Găini s-au făcut.
Una se deosebea
Că avea un moț ca de catifea,
Era moale și roșcat
Și stătea ondulat.
Ea săptămânal se
De ești pesimist,
Deschide aripile
Învață să zbori
Dincolo de nori.
Spre soare mereu,
Sufletul să îți încălzească
Inima o deschide,
Iubirea o cuprinde.
De te ridici mai sus
Și privești spre
Încet, încet,
Străzile sunt liniștite
Că seara se lăsă
Toți sunt în casă.
Furnicarul din oraș
E mai potolit,
Cei îndrăgostiți
Se plimbă nestingheriți.
Becurile sunt aprinse.
Casele sunt
Iazul este liniștit
În arșița verii
Te aștept să vii
Lângă mine să fii.
Vântul suflă încetișor,
Trestiile se apleacă,
Eu am adormit ușor
În luna lui cuptor.
Am visat,
Că ai venit
Și te
Cum cântă cucul în pădure
Și este singur, singurel,
În țările străine
Pierdut sunt fără tine.
Cum râul curge zgomotos
Și trece peste pietre
Așa alerg eu către tine
Iubirea mea spre tine
Vântul adie printre flori
Și le sărută pe căpșor
La mea chemare
Apari plutind pe cărare.
Dorința mea e arzătoare
Că te iubesc cu ardoare,
Mă aplec în fața ta
Dragostea mea.
Sărut urma pașilor
Mergând acum agale
Cu pași mărunți și grei,
Bătrână sunt acuma,
Bătrâni sunt pașii mei.
Dar, vor veni alți oameni,
Alți oameni vor veni,
Cu pași mărunți și grei,
Vor fi bătrâni și ei.
Mi-e dor de tata și de mama,
De chipul lor cel drag,
Mi-e tare dor de ei,
Mi-e dor de frații mei.
Mi-e dor de blândețea lor.
Când câte o năzbâtie făceam
Ei mă certau,
Dar mă și iertau.
Mi-e dor
În noaptea fierbinte de vară
Eu dorm pe prispă afară
În aerul înmiresmat
Eu te-am visat.
Florile de iasomie
De miros mă îmbătau
Tu în vis pluteai
Și spre mine veneai.
Cămășuța străvezie
Cerul s-a deschis,
Îngerii au coborât
În somn ne vizitează
Și ne veghează.
Îngerul păzitor,
Ne însoțește
În caz major
Este binevoitor.
La nevoie, e prezent
Te scapă de necaz
Tu vrei să îi
Pisica Ella
Doarme și mănâncă
Stă toată ziulica
Și nu face nimica.
Șoarecii îi râd în nas,
Se plimbă cum vor,
Nu le este frică
De această pisică.
Cred că nici nu ar putea
Să fugă cumva,
Că prea
O scrumbie mică
De culoare argintie
Înota voioasă
Și foarte curioasă.
În bancul în care trăia
Se deplasa
Prin Marea Neagră
Ea cutreiera.
Era micuță și spera
Că mâncând bine
Se va dezvolta
Noaptea s-a lăsat,
Ne-am băgat în pat,
Adormim ușor,
Noapte bună, tuturor!
Liniște îi în sat,
Toți s-au culcat,
Luna îi pândește
Somnul cum îi urmărește.
Birtul s-a închis,
Doi chercheliți
În
Vântule zboară
Adă-mi iubirea înapoi
Să vină la mine
Să fim iar amândoi.
Timpul ne-a despărțit
Iubirea a rămas
Te chem cu glas șoptit
Vino iar că ne-am iubit.
Te aștept noapte de
A început să se însereze
Păsările s-au culcat
Doar un pițigoi întârziat
Mai cântă în copac.
Soarele a asfințit
Lumina e difuză
Pe cer luna a răsărit
Totul îi amorțit.
Toată ziua vântul a
O furnică mică, mică
S-a suit pe o păpădie
Ce tocmai avea
Un glob ce în soare strălucea.
Vântul a început să bată
Globul să îl desfacă
Și să ia cu el
Câte un firicel.
Furnica speriată
Ce era