Tristețea
Afară e urât Ceru-i mohorât Omul este trist și îngrijorat Locul de muncă e amenințat. Oamenii pe străzi Trec în pași grăbiți Sunt triști și dezolați De griji împovărați. Munca ce o fac Nu e
Raiul
Pământul României E rai îmbelșugat Ce nouă ni s-a dat De Dumnezeu Împărat. Ogoare avem întinse Cu pământ mănos Bun pentru agricultură Vie și pomicultură. Bunul Dumnezeu ne-a dat S-aveam
Ceasul casei
Ceasul ticăie de zor Timpul iute pleacă-n zbor Martor el ne-a fost mereu În casă de-a fost bine sau rău. Ceasul ticăie neîncetat Oricât ai fi preocupat Îți indică ora exactă A timpului
Pachetul
În țară e greu de tot Sărăcia e în floare Copiii sunt nemâncați Și foarte înfometați. Părinții ajunși șomeri Nu găsesc de lucru Caută prin pubele Până apar primele stele. E bun orice găsesc Ce
Doamna Toamnă
Doamna Toamnă Și-a scuturat pletele ruginii Tot ce în cale a întâlnit A pălit. Vântul s-a răcit Bate cu putere Copacii fără frunze au rămas Și păsările fără glas. În parc aleile-s
Ziua
Dimineața când te-ai trezit Și ochii i-ai deschis Ziua peste tine a năvălit Din pat iute ai sărit. Ziua pentru toți E o binecuvântare Fiecare e recunoscător Că încep viața cu spor. Animalele
Soarele
Soarele, un glob de aur Strălucește sus pe cer Încălzește atmosfera Zilele reci, ele pier. Bună dimineața soare! Noi te salutăm cu drag Îți zâmbim cu veselie Când ne treci al nostru prag. Gâză,
Colegul meu
Colegul meu european A plecat peste ocean În Canada a poposit De el n-am mai știut nimic. După un timp am aflat În patria mumă s-a înturnat Problema să și-o rezolve Fără prea multe
Omul
Timpul vine, timpul trece Nu-i nimic că am albit Eu rămân mereu aceeași Chiar de am îmbătrânit. Vine iarăși primăvara Florile zâmbesc din nou Viața trebuie trăită Am primit un an
Vânticelul neastâmpărat
Un vânticel mititel Printre pomi frumușel Se învârtea, se răsucea Deloc astâmpăr n-avea. După ce s-a săturat Pe iarbă, flori le-a luat Printre ele șerpuia Pe toate le mângâia. A zărit o
La tribunal
La tribunal s-au prezentat Doi frați să se judece Pentru pământul lăsat De tatăl decedat. Pentru ei era tare greu Pământul să se împartă la doi Unul care la pământ râvnea Spunea lui mai mult i
Lebedele
Pe balta cu apă liniștită Trece perechea regală Lebedele sunt maiestoase Ca două giuvaeruri prețioase. Dintre păsările de pe baltă Lebăda este împărăteasă Este grațioasă tare Și un singur
Strugurele
Un strugure ce s-a format Era mândru tare Că boabe multe verzi avea Ce se pârguiau la soare. Vara călduroasă s-a dus Când toamna a venit El dintr-o dată a văzut Că boabele s-au
Vis de dragoste
Răsuflarea mi s-a oprit În clipa când te-am zărit În balcon cum atentă erai Prin sala teatrului priveai. Părul ce în bucle cădea Fața frumos o încadra Prin rochia decoltată Pielea era
Via
Pe coasta unui deal înalt O vie se răsfață-n soare Ce struguri negri a rodit Încântă omul ce-a privit. Strugurii mari au crescut Cu boabe dolofane De ei o boabă și o guști Pe toți ai vrea să-i
Acoperământul Maicii Domnului
Minunea ce-ai înfăptuit Cu vălul Tău ai acoperit Oamenii ce s-au rugat De invadatori au scăpat. Constantinopolul Și cu tot poporul Nu a fost cucerit Vălul Tău l-a ferit. Minunea ce s-a
Cântare femeii
Frumusețe ești femeie Cântată de mii de poeți Ești o binecuvântare Și plină de încântare. Ai o fire milostivă Totdeauna ai cu tine Un sfat bun la cei loviți Și-ngrijești pe cei răniți. Casa o
Vântul jucăuș
Un pui de vânt jucăuș Drăguț ca un bebeluș Crengile le legăna Frunzele le săruta. Le mângâia încetișor Îngânând un cântec de dor Când căldura era mare El le aducea răcoare. Frunzele îi
Viermișorul
În vârful unui măr bătrân Necules de către stăpân Era un măr copt și frumos Precis era foarte gustos. Un viermișor ce l-a ochit L-a mirosit și ocolit În coajă a bătut ușor Poate are
AI
Tot plimbăndu-mă pe stradă Mă-ntâlnii c-o domnișoară Mlădie ca o trestioară Pe cap cu o pălărioară. Timid mă apropiai de ea Și-am invita-o la cafea Pe terasă am savurat-o Încet am
Octombrie
Lună de toamnă Ceru-i cenușiu Norii lacrimi scurg Pe pământ ajung. Vântul suflă tare Frig este acum Geamurile-s spălate De ploaia ce-n ele bate. Trecătorii merg grăbiți Sunt bine înfofoliți
Zeul tunetului
Din cosmosul îndepărtat Zeul tunetului a plecat Pe-al său cal înaripat Pe pământ a aterizat. Un bubuit neașteptat S-a produs imediat Zeul a descălecat Și chip de om a luat. Calul la cer s-a
Pățania
Pățania Undeva, cândva-ntr-o vară Un băiat mânca o pară O albină cum zbură Drept pe pară s-așeză. Băiatul când a mușcat Albina în limbă l-a-nțepat De durere a urlat Și limba i s-a
La tigăi
Un magazin nou înființat Reclamă a făcut Că de cumpărai ceva O tigaie îți dădea. Când magazinul s-a deschis Îmbulzeală mare era Lumea se bătea Și în picioare se călca. Unul pe raft sus s-a
