Bătrânele din sat,
La poarta țaței Maria
S-au adunat,
Să spună fiecare
Ce e mai nou sub soare.
Cine cu cine se întâlnește,
La crâșmă ce se vorbește,
Popa ce face
Cine a plecat
La oraș din
Românul este cocoșat
Sub birurile impuse
Este tot mai sărăcit
Și este tare necăjit.
Orizontul s-a înnegrit
De taxele buluc ce au venit
Pe capul bietului român
Ce pe venitul lui nu e
E vară, e noapte,
Ceru e încărcat de stele
În liniștea deplină
Apare luna plină.
În lac se oglindește
Apa a încremenit
Doar o broască încă trează
La lună se holbează.
Orăcăie nițel, se
În lac
Într-un târziu,
Zâna florilor se trezește
Din somnul îndelungat
Și cutreieră țara în lung și in lat.
Pe unde trece
Florile se deschid
Aerul e înmiresmat
De flori parfumat.
Copacii râd în
Pământ străbun
La sânul tău se odihnesc
Eroii neamului românesc
Ce te-au apărat
Și pentru tine viața și-au dat.
Stefan războaie a purtat
De turci te-a apărat
Nu a vrut să fim raia
De robie ne-a
În luna lui Prier,
Toate zilele friguroase pier
Că soarele strălucește
Și aerul pământul încălzește.
Câmpul a înverzit
Berzele la baltă clămpănesc
Păsările se iubesc
Și o nouă generație
Cum mama copilul își adoră
Și-l stânge în brațe mereu,
Așa te ador și eu
Iubirea mea îi la apogeu.
Copilă dragă te ador,
Gândul îmi este la tine
Din brațe nu vreau să te las
Că prea îmi este
Pe lacul liniștit
Din trestii se ivesc
Două lebede albe
Ce se iubesc.
Înoată încetișor
Își dau ocol
Una alteia
Cu toată atenția.
Sunt grațioase
Formează o inimioara
Cu gâturile lor
Pline de
Copile, fiu de țăran
El are palmele bătătorite
De cât pământ a săpat
Și cu câtă trudă l-a lucrat.
În fața lui să te închini
Mâinile să le săruți
Că pe la școli te-a dat
Să ajungi om
O fetiță stătea
La măsuța ei și desena,
Se mai juca cu păpușele
Și alte jucărele.
Avea obiceiul
Se uita pe geam
La cei ce treceau
Sau se plimbau.
Tot desenând
Somn i s-a făcut
Capul pe brațe
Luna misterioasă
Îți pătrunde în casă
Îți luminează chipul
Și-ți pătrunde visul.
Visul îl urmărește
Omul cum gândește
Și se minunează
De ceea ce visează.
Gândul se întruchipează
Cu altul se
Tinerețe, tinerețe,
Unde ai plecat ?
Ai dispărut ca un fum
Și nu te întorci nicicum.
Te-ai dus pe la alții
Să se bucure de tine
Pe la cei ce ai trecut
I-ai uitat demult.
La fiecare i-ai dat
Tot
Bate vântul prin pădure
Frunzele foșnesc
Toate-ți spun că te iubesc
Și te îndrăgesc.
Oare nu auzi
Șoaptele lor
Că mie-mi este dor
Că-mi vine să mor?
Vino, mai repede
În cale îți ies,
În brațe
O fată cânta
La pian dragostea sa
Notele zburau
Și în aer pluteau.
Cânta cu atâta ardoare
Că notele plângeau
Și se tânguiau
Și se văitau.
Au tot plutit așa
Ți-au bătut în geam
Tu ai
E zăpușeală,
Pe cerul senin
Cineva a pictat
În nor întunecat.
El s-a tot lățit
Alții au venit
S-au ciocnit
Și un fulger a pornit.
Aerul l-a despicat
Undeva a căzut
A urmat un bubuit
De ne-a
Vântul îmi poartă
Dorul până la tine
Și îți șoptește la ureche
Iubirea mea fără pereche.
Stai și ascultă
Cum vantul îți cântă
Despre iubirea mea
Ce n-o pot uita.
Cântecul când îl vei auzi
La
Cum susură apa de izvor
Și omul setea-i trece
Așa te sorb eu din priviri
Dar dragostea nu-mi trece.
Cum dunele în desert
Nu au deloc verdeață
Așa eu mă usuc de dor
Că mă privești
Într-un codru înverzit,
O copilă mergea
Un coș cu merinde avea
Pentru bunicuța sa.
Pe cărare s-a întâlnit
Cu lupul din poveste
Copila când l-a zărit
Iute a fugit.
Pe bunicuță a avertizat -o
Că
Cerul s-a deschis
Hristos a trimis
Lumina sfântă a coborât
La Sfântul mormânt.
Semnul divin s-a adeverit
Iisus Hristos nu a murit
Ci de Tatăl înviat
Și în ceruri urcat.
Lumina sfântă a fost
Aș vrea iar tânără să fiu
Copil la mama acasă
Să râdem și să vorbim
Să fim iar toți cinci la masă.
Aș vrea elevă iar să fiu
Să merg din nou la școală
Să am din nou de învățat
Să nu ajung o
Iisus Hristos a înviat
Din mormânt s-a sculat
Dumnezeu L-a chemat
Și pe tron L-a așezat.
Creștinii toți sărbătoresc
Învierea lui Isus Hristos
Ce la ceruri s-a ridicat
Și pe moarte a călcat.
La
Șoptește pasărea din pom
Șoptește Dunărea albastră
Șoptește vântul printre nori
Cât te iubesc eu dragă fată.
Copilă dragă, te iubesc
Cum mugurii iubesc lăstarii
Și pomii care înfloresc
Sub
Mă închin Ție Iisus Hristos
Și-ți dăruiesc a mea iubire
Că fără Tine n-aș fi eu
Creștină-ntre creștine.
Iubirea mea e sfântă
La Tine să ajungă
În rugile mele
Pun suflet în ele.
Privirea mi-o
Un gândăcel mititel,
A ieșit la soare nițel
Că era anchilozat
În pământ cât a stat.
La soare era bine tare
Căldura era binefăcătoare
Piciorușele i s-au dezmorțit
Și iute a pornit.
Mergea prin