Țenche Mircea

Mulți se întreabă, Puțini răspund, Nu te mai caut... Greierii dansează singuri, Furnicile știu Că e mai bine azi. Cere-mi mai bine o comoară, O piatră neprețuită, Inelul e doar metal.

Luminile s-au stins, Încă e soare, Cei ce simt Nu au nevoie de foc... Lacrimile nu au glas, Sunt doar un nebun negru, Ce se visează rege, Pionii doar aplaudă Glasurile lor nu au ecou. Petele

Emoții pe trotuar, Frunzele nu te mai înțeleg. Dacă vrei și tu dreptate Poți să întorci spatele tuturor. Un vals vesel ne duce spre oase, Numele tuturor stau în aceeași pungă, Oamenii nu au

Știam numele tău încă....Coliviile gri erau goale, papagalii au plecat în Parlament iar tu, ai rămas singură acasă cu gândul la cum poate fi divizat cel mai mic număr natural par. De fapt, unul nu

Emoții, mandarine, îți șoptesc... Lumina mea are ochi senini, Cu norii se joacă în portofel, Banca noastră a rămas la fel de verde. Îți recunosc pașii, În gândurile mele Nu ajungem deloc la

Aseară am vrut să te visez, Ochii tăi stăteau închiși Nu am mai găsit zăpadă albastră Dar apa era între noi. Mii de frunze putrezeau sub gheață, Cerbii nu mai știau să lase urme Tu nu mai aveai

Numele tău e inutil, Ploile nu au adresă, Te voi săruta în mai, Când berzele au cuibul lor. Sentimentele le colectez separat, De ce vrei carne? Lumea a apărut într-o zi de post... Foc,

Bună, ce mai faci? Rătăcit, nu am copaci, Amintirile-mi sunt dragi De ce vrei să te retragi, C-un zâmbet? Nici ploaia nu mai vrea Să îți șteargă urma ta, A rămas doar zăpada, Și-un

Un brad: Globuri, lumini,beteală,plastic. Cadouri : Haine, aur, bani, pustiu. Sărbători : Reclame, colinde agasante, exces. Moș Crăciun : Fals, Coca-Cola, actor prost. Familie : Smartphone,

Număr frunze tăiate, Pisicile iubesc cu spor. Aș da cu var pe realitate, Și cu scântei pe semafor. Odată gemenii credeau În zâne, zdrențe și povești, Orice ar fi fost ei tot luptau Chiar de

Sinceritate, nu ai mamă, Mi-e teamă că nici tată n-ai. Îți place tot ce se destramă Și n-ai bilet nici în tramvai. Dac-ai avea un chip în lume Și-un suflet care să iubească, Ai fi o carte

Stropi de ceață te-au lovit Bruma îți șade pe buze Eu nu uit, tu n-ai dorit, N-are cine să ne-amuze! Cântec surd, te aștept Să dansezi în mintea mea Și pe drumul cel mai drept Să ne întălnim

Întâi a fost acoperișul Tărâm sălbatic al iubirii, În urma lui zăcea tufișul Cel guvernat de legea firii... Totu-i puf, numai puf Mustățile-s pămătuf, Și așteaptă doar o umbră. Te alerg și nu

Patura galbena ce a stat pe nisip E un cactus uscat in rasete moi Si plapuma zace si nu stiu nimic Iar patul regal e pazit de un copoi. Sensul zilelor se apropie, Ca o scorpie Sau ca un

Un avion zbura sub un porumbel. De ce? Nu mai era nimeni ca el. 255 de oameni au aceeași senzație. Poate fi foame, frică sau doar Dor. Eu am fost de multe ori sub porumbei Fără să-mi fie

Misterul alearga pierdut pana-n zori Ai vrea sa aduni ciuperci de iarna? Mustata mea zboara in nori, Nu stiai ca broastele au doar o pana? Eu numar clipe reci si clipe calde, Ma imbrac cu geci

În cărți albastre te-am descris Fără să vreau să le dau nume Dar ai uitat tot ce ți-am scris Iar cărțile-s pierdute-n lume. O lume galbenă, cum vezi Și dulce cum este lămânia, Urmează-ți calea

Astăzi cu greu eu te-am uitat Căci ochii tăi au dispărut Doar visele mi-au adăpat Fără să știu că te-am pierdut... Un nor pe cer e semnul tău Ales fără să te cunosc Dacă va fi doar semnul

Loveste din nou Si fa-ma sa cred Ca viata-i un cadou, Ca timpul e un ied. Spune-mi ca apa Poate sta pe umarul tau, Descopera zapada Fara sa-ti spun eu. Marea e departe dar o aud Uita de

În țara veșnicei zăpezi, Pe piedestale mari de gheață, Se adună aur și dovezi Că dragostea nu e în viață. Pe tronul aspru din granit, Stătea pe veci chiar zeul nemuririi. El niciodată n-a

Secretele au limba lor, Pe limba mea stau amintiri, Cu versuri ude de amor Și-un șut în.... Doar ca să știi. Părerile ne înconjoară, Faptele stau în groapa lor, Am ascuțit pietre de moară Și

Stateam intins langa pian Si nu stiam sa ascult Un cantec dulce, diafan, Din timpuri de demult. Simteam cum pasii tai de sticla Pamantul ii alearga, As vrea sa fiu in orice clipa Un fir ce

Florile fără un nume, Le-am adus în fața ta Să uităm de tot de lume, Să putem din nou zbura! Zâmbetul tău fără semne Îl privesc ca pe-un magnet, Cânt cântece despre lemne Dar n-am învățat să