Poezie

Acum, toamna

1 min lectură·27 octombrie 2016

Mediu

Stropi de ceață te-au lovit

Bruma îți șade pe buze

Eu nu uit, tu n-ai dorit,

N-are cine să ne-amuze!

Cântec surd, te aștept

Să dansezi în mintea mea

Și pe drumul cel mai drept

Să ne întălnim cândva.

Aripi moi, păsări reci

Rătăcesc acum pe dune

Iar tu taci și aștepți

Să auzi inima: spune!

Noroi alb, pași murdari

Mâinile nu se găsesc.

Bănci prea ude, oameni goi

Noi dansăm prea nefiresc.

Telefon, unde ești?

Tu ești viața mea cea scrisă

Eu comunic dar n-ascult

Și nu vreau să fiu atinsă...

Nici aici, nici în nori,

Lumea ta nu va pluti.

Dacă n-ai de gând să zbori,

Nimeni nu te va urni.

Toamnă lungă și pierdută

Tu n-aștepți vre-un pețitor,

Din frunze ești cunoscută

Și-ai uitat că te ador.

001.151

Țenche Mircea. “Acum, toamna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tenche-mircea/poezie/14098122/acum-toamna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.