Poezie
Solitude
1 min lectură·
Mediu
invizibil și trecut în toate
respir
o iubire ce nu trebuie să spună nimic
doar să fie acum
un dispreț leneș ca o politețe
singura posibilă mă înconjoară
ca un zid alb peste care am aruncat inele
in cercuri concentrice vom nimeri
poate
terminații cu drept rezervat
î n ș i d e f e r i c i r e
frazele se sparg hieroglife decupate
dinspre noi
prea departe desenați ne-am agățat
în vârf de perspectivă
uităm de Sisif și ce silabisești
pasteluri vom fi mâine
azi un afect cu început în litera tainei și-a turnat
iurtă din noi acolo
unde marginile paralele ale tandemului nostru
se vor apropia într-un punct
iluzoriu
maladia ochilor noștri se va odihni
noi? andiamo insieme?
023.517
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Taisia Mihaila Negru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Taisia Mihaila Negru. “Solitude.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/taisia-mihaila-negru/poezie/114899/solitudeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DDDRG✓Text spiralat, al carui centru nu-l poti identifica decit prin insasi aspiratia regasirii lui...demers dificil, fracturat, potrivit intrutotul titlului si acelui respir de iubire \" ce nu trebuie sa spuna nimic\"..........
0
TNÎmi cer scuze pentru că îți răspund atât de târziu,însă motive obiective m-au ținut departe de site.Mulțumesc de lectură și interpretarea surprinzător de veridică.
0