Stoica Nicolae Ciprian

Pledoaria mea începe cu o căzătură fizică pe un caldarâm de plastic imaginar. E muchia dintre realitate și nor. Ti-am zărit spatele. Superb mers, superb vis. Am stat lângă tine alergând cu

Prima Lume “Să fi cuminte!”. Niciodată nu m-am gândit că aceste cuvinte îmi vor lipsi de la ea. Ce înseamnă oare toate astea și de ce oare nu ascult ce îmi spune realitatea. Eu azi visam că fac

Privești cu tristețe cum ceilalți te împiedică să ajungi un fruct. Leu în cușcă privești dincolo de gratii, Întinzi o mână și vezi că vocea ta ajunge. Răspunde un ochi plin de

Gând disperat de înjurătură involuntară, Uită crăpătura din zid și apleacă-te spre mine, Distruge pârâul de cuvinte cu gândul care te duce Dulce. Jumătatea spartă din ora în care ne

Omul. Simplu produs al naturii, o încununare a tuturor trucurilor ei. El este vârful piramidei prin care trece și este prelucrat praful. Da, praful pe care îl respiri reprezintă atomul filozofic

Am făcut un mic filmuleț. Prin privire văd ce simți tu... Oare ce mai ești azi? O poză privită după altă poză. Colțul ochilor tăi au lacrimi și tristețe. Cadrul următor caut cu inima strânsă

O simplă cămilă cu apă pentru câteva luni traversează deșertul de realitate. Mă simt încins de lipsa de gânduri. Caut de mult acest deșert în care să nu văd decât un orizont de căldură și

Picat în propria mea teorie, mă învârt să aflu un adevăr de voi cunoscut. Am cunoscut misterul „obiectului” și am încercat să îl leg de mine. De câte v-ați dorit un „obiect” foarte mult, dar ceva

Un ochi spart de lumină. O clipă de privit în colț. Te lămurește și te trimite în groapa imaginației. Și dacă era cu mine? Am încălecat valul imaginației tale și am pus steluțe în urechiușa ta

Completez formulare ale unor idei mai vechi. Mă vrei sau nu mă vrei în adâncul gândului tău? Întrebările îmi revin cu deosebită tărie. Mă întorc un pic în timp, să plasez o mică bombă în

Ploaie destulă în jur și în ochii tăi. Cultivat cu durere fizică și de o natură necunoscută am îngenuncheat. Erau atâtea de spus, atâtea de făcut. Să vedem timpul. Câtă putere are el în

Să înșir câteva cuvinte. Să scap de mine. Trist la infinit și prins în durere, Judecător cu mintea și cu răul din ei, M-am aplecat să sufăr fără putere Și am visat să tot visez. În genunchi

-Cum a fost în excursia ta? Te-ai relaxat când soarele te-a privit? La mine și tragedia mea te-ai gândit? Sunt atât de supărat pe voi, cuvintele mele... Nu reușesc deloc să descriu

Privesc adâncul mâinii mele tremurânde. Se transformă, se micșorează cu fiecare secundă, cu fiecare clipă petrecută în acest loc ciudat. Pe piatra de lângă mine mi se pare că o să crească o pădure

Culmi de întrebări. Cu tine în buzunarul sufletului nu îmi este teamă de nimeni. Moartea, dușmanul suprem nu mai are ce căuta în peisajul ăsta plin de iubire. Asta e vârsta la care ne credem

Cum să privesc ochișorii tăi fără să simt emoția unei primăveri plină de descoperiri? Cît de copii ne face iubirea... Îmi vin în minte cuvinte care până acum mi se păreau banale, prea simple să

Încep să vorbesc singur mai bine. Sunt sute și sute de cuvinte care îmi vin în minte. Aș vrea să renunț la tot, la viață, la atâta suferință, la atâta tristețe. Tu încerci cu disperare să

De ce frică? Iubirea asta ne dă curajul jos, ne dezbracă de mândrie și ne aruncă așa, în nuditatea noastră involuntară, în brațele celui pe care îl iubim. Ne privește cel de lângă și realizează că

Alb. Și totuși este negru. Cine are puterea asta de a schimba albul în negru? Cine are puterea de a vedea ceva urât ca fiind foarte frumos. Câte prostii te face să faci....câte nebunii te face să

Indianul Încă mai simt cum respiri, Am să mă odihnesc un pic pe pieptul tău. Și vreau să visez visul din brațele tale, Liniștea nebună din inima ta, Durerea din mâna stângă. Cea mai

Credeai că scapi de o simplă obsesie? Ar fi atâtea de scris și atât de puțin timp. Azi mergeai și te priveam, cu gândul, cu mintea, cu sufletul. Nu m-am obișnuit să fiu iubit, încă. Nu m-am

Îți spun eu cine ești: Ești fata superbă care mă iubește la nebunie și eu o ador. Ești un copil rasfățat și asta te face adorabilă și dulce. Ești un râu de lacrimi, dar asta înseamnă că tot ce e