Poezie
iubesc vara privirii tale
(I just died in your arms tonight)
1 min lectură·
Mediu
chiar dacă e târziu în mine
aș putea să-ți scriu la infinit despre dragoste
despre cum mă salt pe vârfuri să te sărut
despre rochia mea neagră care te iubește
și știu că mă presimți mă citești mă cauți
în poeme îndrăgostite
mă cauți dincolo de toate femeile
care au trecut prin tine
iubești iarna ochilor mei
cum eu iubesc vara privirii tale
cu toate ploile alea nebune
când dragostea e dincolo de luminile orașului
dincolo de fluturi și delfini orange
la un click distanță
un puls înnebunit să respire în noi
până la marginea lumii. până în nord.
dincolo de lumina dimineții
mângâind buze mâini coapse
te simt… ca pe-o inimă aprinsă pulsând
într-o lebădă albă
mă simți… ca pe cea mai profundă
și tragică femeie
044.597
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefania Pușcalãu. “iubesc vara privirii tale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefania-puscalau/poezie/14008508/iubesc-vara-privirii-taleComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
poezia imi place pana la jumatate. de la iubesti iarna ochilor mei, incepe parca o alta poezie. cel putin asa am simtit eu.
0
Mulțumesc de părere, Ștefan. Eu nu văd așa, sau cel puțin, nu la momentul ăsta. Poate cândva voi schimba ceva în poemul de față, deși mi-e teamă să nu-i stric fericirea cu care a fost scris :)
Ne citim,
cu drag,
Ștefi.
Ne citim,
cu drag,
Ștefi.
0
ainafety,
ai scris un text fain. personal am rezonat mai bine cu a doua parte, cel puțin de la "cu toate ploile alea nebune"...
aș încheia totuși puțin altfel, tocmai ca să evit acel "te simt"// "mă simți":
"te simt ca pe-o inimă aprinsă pulsând
într-o lebădă albă. nici n-are rost să-ți mai spun, soare
că sunt cea mai tragică femeie
noaptea" - of course, altfel :). asta e că nu m-am putut abține aici.
mișto delfinii orange și inima pulsând în lebăda alba. mișto simplitatea de aici.
de aceea cred că poeziile tale în care nu cauți rima sunt mult mai bune și mai... savuroase. dar asta e în funcție de stare...
:)
ai scris un text fain. personal am rezonat mai bine cu a doua parte, cel puțin de la "cu toate ploile alea nebune"...
aș încheia totuși puțin altfel, tocmai ca să evit acel "te simt"// "mă simți":
"te simt ca pe-o inimă aprinsă pulsând
într-o lebădă albă. nici n-are rost să-ți mai spun, soare
că sunt cea mai tragică femeie
noaptea" - of course, altfel :). asta e că nu m-am putut abține aici.
mișto delfinii orange și inima pulsând în lebăda alba. mișto simplitatea de aici.
de aceea cred că poeziile tale în care nu cauți rima sunt mult mai bune și mai... savuroase. dar asta e în funcție de stare...
:)
0
alex, ce mă bucuri! întotdeauna vii cu cele mai sincere și faine idei :) mulțumesc mult. da, e după stări, de la o vreme mi-e bine în poezii de acest gen, simple, pe care să le simt cumva … curgând prin mine.
cu drag,
cu drag,
0
