Poezie
...ublic!
1 min lectură·
Mediu
Drept călăuze
două sfere gemene de rouă
rostogolindu-și în burți, râzătoare,
câte un felinar de soare.
Talisman
un bănuț coclit
- dezgropat la răscruce de vânturi
într-o altă zi în care
n-am avut poftă de murit -
împăturit de treisprezece ori
în năframă de fecioară fără prihană.
Pentru curaj
o dorință dezlegată la șireturi
și slobodă la gură.
Răsplată
un curcubeu aninat
ca un hamac
de baierele cerului
leagăn sau spânzurătoare, mai vedem
până atunci
prizez ridicolul
- cocaina contrafăcută a exhibiționistului
liniată la orice punct de frontieră cu banalul -
cu coada de păun răsfirată
și mâinile în buzunarele altora
cu suflete întemnițate-n cutii de conservă
zdrăngănind în urmă-mi
crainici neostoiți
ai necuviinței
ce mă-npunge
să strig în buricul pământului
să răsune din toate peșterile
ecou îngânat de ecou-i:
Vreau să te iubesc în public!
...puuublic!
...uuublic!
post scriptum
ia tu curcubeul, cititorule!
să te legeni în el când ți-o fi prea mult.
nu fi copil,
curcubeele n-au omorât niciodată pe nimeni
n-au timp.
023050
0
inteleg ca simti nevoia sa introduci elemente, insa cand iubesti, cred ca neconditionatul e masura. asadar, scapa de ce te tine legat, ca sa fii libera.