Ștefan Petrea
Verificat@stefan-petrea
„Ce mai faci? Iaca, cu bătrânețile tinereții...”
prenume: Ștefan nume: Petrea Născut pe 29 mai 1981. Copilăria mi-am petrecut-o în satul Zorleni, lîngă Bârlad. Pentru un timp mi-am schimbat domiciliul în tîrgul Ieșilor. Acum sunt domiciliat în Bârlad dar locuiesc în Zorleni. Studii liceale. Fost redactor la revista Junimea studențească. Fost student la Psihologie, Teatru, Litere. Boem…
vag te-am citit
am retinut (de vrei)
pentru un viitor poem albit
de iarna, cifra trei
Pe textul:
„trei povești naive pentru urechea stîngă" de rechesan gheorghe
Usoarele ruperi de ritm situeaza
textul in cadrul sonetului modern.
Imagini inspirate, memorarabil finalul
(ultimile doua versuri).
Sa auzim de bine!
Pe textul:
„Sonet 203" de Cristian Vasiliu
Sa nu dea, fereasca Sfantul,
Sa mariti vreun cerebel
Ca ar deveni rebel,
Si-ar atomiza Pamantul.
Pe textul:
„Operații de mărire" de Goea Maria-Daniela
Ei, e o intreaga poveste,
cu cantec, dar recunosc
ca vina e in cea mai mare parte
a mea. Na, c-am spus-o...
Multam de trecere!
Pe textul:
„ne vedem la zece" de Ștefan Petrea
Aha! Acum se lamureste cum sta treaba...
Sincer, desi numele tau mi-era cunoscut,
nu prea mai stiam cu ce se mananca
si chiar ma amarasem putintel
la comentariul tau...
Dar acum, ca mi-am reparat memoria
si stiu cu cine am de a face,
adicatelea cu un sugubat ca matale,
carevasazica ca asa ti-e felul
si nu ai ceva in numele raului
cu textul meu, m-am linistit...
Multumesc! Si o spun sincer de data asta...
Pe textul:
„Idila 2" de Ștefan Petrea
Nu stiu daca e de bine
sau e de rau in comentariul tau,
dar mai bine asa decat
tratat cu indiferenta.
Fie si un singur comentariu
care e plin de sarcasm
decat zero.
Multumesc!
Pe textul:
„Idila 2" de Ștefan Petrea
``Trezirea s-a scurs ca un strigoi in liniste``.
Aceasta imagine dezvolta cu succes titlul.
``Doi frati gemeni se nasteau - Sinele si Litera``.
O imagine-idee puternica, dezvoltata
ar putea umple multe pagini...
...dar ``crima sinucigasa``?
In plus ``sensul``, in ansamblu mi-e obscur
iar finalul atenueaza aceasta obscuritate:
``Eu sunt cuvintele...``
Pe textul:
„Facerea" de Ioana Camelia Sîrbu
O imagine de o deosebita frumusete:
``in fiecare duminica/ dumnezeu scapa din cer``.
O clipa de divinitate pare ca spui
a ti se atribui atunci, dumnezeu
``nominalizandu-te``, ca pe Crist,
sa mantuiesti oamenii.
Dar acest ``dumnezeu`` e ``sub papuc``:
``un inger inchide poarta de sus/ si il cearta pe dumnezeu``.
Desi pare a fi un surogat,
e totusi Domnul Dumnezeu.
Cine altcineva ti-ar fi putut arata ``secunda necursa``?
Pe textul:
„și dacă îmblânzesc mortul...??" de cezara răducu
De \"bucuria\" ta se stinge,
Ea ce devine, ma intreb...?
Nu raul care te invinge
Chiar necesar un timp? Un gheb...
Pe textul:
„ Femeia" de Ruse Ion
``orbii plamadesc rugi``
Titlul bacovian, alaturat textului,
care e un, sau e aproape un haiku,
eu inca nu sunt prea in tema
cu acest tip nipon de poezie,
imi induce o stare lectural-lirica
asemanatoare unui tren care a intrat
in gara dar caruia inca nu i s-au deschis
usile, sa coboare calatorii.
Inspiratie!
Pe textul:
„cimitire" de Stanica Ilie Viorel
De ce ne-ntrebi de recunoastem personajul?
Pot fi chiar eu, sau altul, mai cu greutate...
De ce pe intriga-ti pui gajul,
Cand fu pe-aici destula rautate...?
Pe textul:
„ Iluminare" de Ruse Ion
florian, ai dreptate,
acum, ca am recitit,
a inflorit si in creierasul meu un sens,
dar fara a reusi intensitatea descifrarii
pe care o realizezi tu.
desi functionez in poezie,
sau cel putin in periferiile ei,
de vreo 8 anisori, mi se intampla des
sa nu rezonez si cu filosofia.
Iar dumitale, maestre,
imi cer scuze ca am reactionat
la o singura lectura a textului.
florian, daca esti ``pe faza``
mai trage-ma de urechi si cu alta ocazie
ca astfel se invata alfabetul.
Sa auzim de bine, prieteni!
Pe textul:
„Imperceptibil iartă infinitul" de Adrian Munteanu
Nici nu stiu ce sa spun. Am ramas fara cuvinte.
Fusei ``starnit`` chiar din debut, cand am inteles
ca este vorba despre un sonet. Dar, spre rusinea mea,
am crezut ca este vorba despre ceva cel mult putin
peste mediocru. Si peste ce am dat? O paleta de imagini
sfredelitoare, extrem de bine ticluite, intr-un context
care nu se abate de la logica. Nu stiu cum or fi celelalte
texte ale tale, ma uit acum, dar acest singur sonet
face sa-ti spun:
Sonetistule, multa bucurie mi-a adus lectura!
Pe textul:
„Rătăcirea LVII" de Ion Scalen
excelent!
un text aproape umoristic,
dar care nu e destinat cu adevarat rasului,
ci se constituie intr-o oda inchinata surasului,
bunei-dispozitii lipsite de hohote patetice.
Felicitari si inspiratie pe mai departe!
Pe textul:
„unghiile morților m(i)au bine crescut" de Vasile Munteanu
dar cu toata maiestria formei,
rod al unei munci de titan,
mi se pare ca in sonetul de fata
ideea este evaziva, iar metafora,
rara.
memorabil primul vers:
``imperceptibil iarta infinitul``.
Raman al dvs cititor fidel.
Pe textul:
„Imperceptibil iartă infinitul" de Adrian Munteanu
``demasca`` poetul.
strofele anterioare, chiar avand
ritm si cateva imagini frumoase,
n-ar fi fost suficiente sa convinga.
Inspiratie!
Pe textul:
„ispita propriilor bârfe" de Vasile Munteanu
dar stanescu a batut apa-n piua
in cel putin jumate din opera sa.
tocmai de asta se si spune
ca profesorii de limba romana
au trebuit sa modifice intrebarea
``ce vrea sa spuna poetul?`` in
``cum spune poetul?``
Pe textul:
„in palma lui Nichita" de Ștefan Petrea
dar fie nu reusesc sa rezonez
cu textul, fie ai ascuns cu strasnicie
sensul.
iar asocierea dintre titlu si text
``ma baga in ceata`` si mai tare.
oricum, tot deslusesc eu ceva,
dar in obscuritate.
Pe textul:
„film porno și pepsi cu paiu\' la 13 ani" de Marinescu Victor
de-a lungul vremiim-am temut de mata
atat de a-ti comenta textele cat si atunci
cand in cateva randuri ne-am vazut la ochi,
uniti de eforturile Alinei Manole. m-am temut
pentru ca ai limba bifurcata ca a sarpelui
dar care, contrar acestuia, graieste totdeauna adevarul.
dar iaca...imi iau inima-n dinti si purced
a-ti diseca unul dintre texte, atat cat ma tin puterile.
de nu falsez, observ in textul dumitale o insertie biblica,
versul final e obscur vederii mele, pe cand anteriorul
duce cu gandul la o pervertire a celui apropiat Domnului,
Serafim, ce se lasa amagit nu de Sarpe ci de Om.
as inchia cu niste imagini care mi-au placut in mod deosebit:
``Se gandi sa incerce o alergare din omul cel nou``,
``stateau in cercul primei distante si/ aruncau zaruri``,
``un pustiu al numelui/ din care lua Domnul litere``,
``soarele/ tragea cu arcul``
``dupa ce vazu cape cer nu sunt pasari
aprinse priveghiul caderii``.
Toate bune si, cu o luna restanta, La multi ani!
Pe textul:
„Serafim - jucător la zar - priveghiul căderii" de florian stoian -silișteanu
intresanta descriere pas cu pas
a ``frumasei``, care, ireala
poate fi o zana dintr-un basm
dar anumite socieri de cuvinte
ma fac sa cred ca te-i gandit
chiar la Femeia-Moartea.
un text placut ochiului care
satisface si nevoia de metafora.
Inspiratie!
Pe textul:
„Nocturnă" de Alexandru Gheție
