Racla. Încolțire

Când a fost cazul să te laud, nu am ezitat. Aici nu e cazul. Textul tău preia idei din textele tale anterioare, în special pe aceea cu oul. Dai impresia că nu mai ai subiecte de inspirație, că te autopastișezi. Iar repetiția femeie, femeie, femeilor, într-un text așa de scurt, e de evitat. Am imptesia că la sonete, vii cu metafore mai diversificate fiindcă te duce rima în acele direcții, dar când e vorba de inspirație autentică, bazată pe lucruri trăite, care te-au marcat, te blochezi în jurul acelorași idei. Accesează baza de date a copilăriei, a locurilor natale, încercând să regândești și reconstruiești poezia pe un alt fundament. Ar fi bine să nu ștergi poezia, să vedem și alte păreri. Poate mă înșel, cu toate că am mare încredere în simțul meu poetic.

Mă ucide acel "travaliul tău", iar asta mai ales nenaturalului din el. Sunt de acord că oficial şi medical termenul e corect, dar la nivelul intimității la care ai pretenții e foarte nenatural să foloseşti astfel de termeni. Poate dacă introduceai şi placenta sau cordon ombilical sau lichid amniotic ar fi fost mai ok, pentru cfrizai altă perspectivă, dar aşa este doar un accident nefericit. Iar pronumele personale sunt şi mai caraghioase: meu, tău, el, ele....

mulțumesc de trecere și da,
aștept și alte păreri...

să șterg textul?