Poezie
Interioarele ruine-așteaptă
sonet
1 min lectură·
Mediu
Interioarele ruine-așteaptă
Cenușa vie-a zborului spre soare
Și nu din ceară-avântul fie oare
De oamenii se-ntrec în razei faptă...
Dar e doar vis, pămânții n-au spre zare
Decât călcâie-n viața-n bezna coaptă,
Acolo-nfipt e-amurgu-n mers de șoaptă
Pe drumul sub văzduh pășind mirare.
Femeie, coasta-n umbre-o să te cheme
Pe-ntunecări să-mi întregești văpăi
Să nu mai scriu morminte în dileme...
Cezarului de vorbe banul dă-i,
De stihu-mi slut vecia mi se teme
Lumina mi-e doar chin uitat pe căi
021312
0
Spor domnule Petrea.