Poezie
vreme de coasă
1 min lectură·
Mediu
băteam la poarta vremii cu sfială
să se deschidă clipa următoare
pe sub ebrietăți căutătoare
în aștri sub divina învoială.
o stea în morbul lumii căzătoare
mai poartă tina sa inițială
sub moartea care vine, nupțială,
amor de coasă călăuzitoare...
iar slova-n noaptea coaptă de travaliu
în nuntă-a două capete de-a fi
zadarul îl acceptă în detaliu
puțin eternității a jertfi...
în mănăstirea vieții mi-ești vitraliu
pe unde intră soarta noastră gri.
012.573
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “vreme de coasă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14112791/vreme-de-coasaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
’’În mănăstirea vieții’’ sacrul din om e altar la care se închină virtutea, profanul e un ’’vitraliu’’ în simulacre de culori și în întunericul mănăstirii stau laolaltă moralitatea și imoralitatea, binele și răul, frumosul și urâtul, căci întunericul camuflează defectele oamenilor.
0
