Poezie
pe tine verde te mai am
1 min lectură·
Mediu
în flori de ger (osândă-n necuvinte)
un înger scutura aripi divine
ci de la șoapta caldă te abține
ca triumfal tăcerea-n noi să intre.
apoi un prunc al vorbei de-om obține
l-om pune căpătâi la oseminte
veciilor grădini, cu muzici printre
a degete din palma care vine.
ci incantând la gura sobei basme
iubirii devânzare-n zori eram,
acoperit cu trupuri de fantasme.
de drag, o frunză rămăsese-n ram
și-am frânt-o, tremurând a iernii spasme;
acum pe tine verde te mai am...
023.248
0
Indiferent pe ce arie, tu orchestrezi cu aceeasi maiestrie!
Poemele tale se vizualizeaza usor, ca-n niste scenete... Frunza aceea verde de pe ram, izbeste lumi interioare...
"de drag, o frunză rămăsese-n ram
și-am frânt-o, tremurând a iernii spasme;
acum pe tine verde te mai am..."
Liebe Grüße!
Joana