Azi e doar o cicatrice

Suferința a făcut din ''Azi'' o rană, ce ''Mâine'' poate crește sau se poate ''cicatriza'', poate ''cleștele timpului'' va smulge suferința din noi sau poate nu, viitorul nu-l putem cristaliza, nu-l putem face transparent sau să-l finalizăm, căci viziunea noastră asupra lui este încețoșată de prea multe variabile aleatoare, ce-i induc caracteristici imprevizibile.
Poezia spune multe în cuvinte puține, mi-ar fi plăcut să spună și mai multe în cuvinte și mai multe.

diferența?

Tu împingi răbdarea cititorui
când de la o strofă la e aceeași esență,
eu prefer esența în "sticluțe mici"...

La o adică, gusturile nu se discută...

ștefan,

am găsit aici un text care, iată, spune altceva, decât de obicei. îmi place cum diluezi timpul aducându-l la forma ireductibilă a clipei. în definitiv, viața unui om nu reprezintă, dacă cineva ar desena o grafică a timpului, decât o simplă clipă. cicatricea este, în acest context, dovada de netăgăduit

cicatricea TREBUIE să o purtăm în orice zi cu noi...

Mulțam de adăstare!