iubita mea, tăcerea

poemul poate foarte bine sa inceapa de la
\'\'am aruncat două-trei grenade
într-un rucsac
și am plecat cu ea la Polul Nord\'\'

pentru ca nu se intelege pe ce motiv i-ai bagat-o (tacerea) in gura unui actor. mai inteleg ca ai fost cu ea la doctor, dar cam atat.

Mai întâi mulțumiri pentru trecerea pe la mine.
Ce să-ți spun vis-a-vis de sentimentul de dedublare,
mai ales de acela provocat bahic și trăit în acest spațiu?

Este o modalitate prin care mulți literați și artiști
au vrut \"să stoarcă\" psihicul, subconștientul...
Rezultatele au fost când bune, când proaste...
Eu prefer stările de grație neprovocate...

Văd că te desfășori excelent și în versul liber...
Poemul de față, precum și alte poeme, mă
încredințează că ești un poet adevărat,
care știe să gestioneze atât ideea
cât și discursul poetic...

Cu prietenie

Stefan, cand am scris textul
m-am gandit ca actorul manuieste
la fel de bine cuvantul cat si tacerea.

Aurel, mesajul tau mi-a mers
la inima, mai ales ca nu prea
ai mai fost prezent pe paginile mele.
Multumesc!