Poezie
(ne) timpul pietrelor
sonet
1 min lectură·
Mediu
și ochii pietrelor tresar, iubito,
așa cum sunt, căzuți in veșnicie
și cufundați in nalta poezie
ce cu un braț agale ai lovit-o.
statuia nemuririi noastre vie
târziu nu e,-amurg de-am răsărit-o
și calea de-nceput n-am rătăcit-o,
iar visul taina incă ne-o mai știe.
secundele clipesc acel monoclu
și vremea-și poartă falsa dioptrie
pe orizontul mărginit de cioclu.
ne-om dăltui-n netimp și sihăstrie!
să lepădăm ce-a fost și ce-o să fie,
înveșmântați in suflete pe soclu.
023.676
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “(ne) timpul pietrelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/122422/ne-timpul-pietrelorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DScrezi tu ca si vremea sau poate timpul sunt miopi (chiar si falsi)? Ar fi bine sa nu ne vada \"înveșmântați in suflete\", atunci cand ne ascundem in acea \"sihastrie\".
Daca urmezi exemplul pietrelor tale cazute \"in vesnicie\", tresarind la trecerea (ne)timpului reusesti! :>
Daca urmezi exemplul pietrelor tale cazute \"in vesnicie\", tresarind la trecerea (ne)timpului reusesti! :>
0
ochii pietrelor tresar
vremea-și poartă falsa dioptrie
înveșmântați in suflete
nu-ti fie frica sa scrii fara ritm si rima, \"se poarta\" si-i face si bine poeziei sa mai iasa si ea in camasa de seara