pe retina gândurilor

când nefăptura umbrei bea din rază, enigme-n răni pe zare circumspecte, doar clipe, ale timpului obiecte vecia-n neclintiri ornamentează când îngerii dictează-n dialecte poeme ție-n liniște de frază infernul de cuvinte se așază în demonii hârtiei arhitecte misterele-nvelite-n plăgi de roze, în trandafirul tainei crește spin, de lăcrimare ochiul virtuoz e un aur se preface-n plumb deplin, în dimineața multă de nevroze îți decupez o noapte din suspin