Poezie
echilibrul punctului
1 min lectură·
Mediu
râdeam
și râsul nostru fugea în lume
ca un cățel scăpat din lesă
/de când te cunosc pe tine
Pământul se învârte atât de tare
încât amețesc și îmi văd trupul
mișcându-se fără voia mea în cercuri
acum le înțeleg pe iele/
spuneai tu
și trăgeai din țigară până ce
luna se apropia de noi
și ne tăia în felii multe
câte una pentru fiecare zi din restul vieții
*
/mă bucur că nu ai plecat
ca un ecou
că pot vedea în sfârșit omul dintre carne și os
știi
hormonii se transformă în fluturi alături de tine
pe sângele meu plutesc candele
ca în noaptea de înviere/
*
cel puțin știu că ești foarte aproape de mine
la o bătaie de inimă distanță
nu am loc nici să respir
084.363
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “echilibrul punctului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/1797974/echilibrul-punctuluiComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
am stat pe ganduri la ultimul vers. dar am zis sa il pun, pentru ca reda sentimentele mele si am zis: de ce sa ma ascund.
multumesc de citire si de pertinenta observatie.
seara buna
multumesc de citire si de pertinenta observatie.
seara buna
0
undeva intre originalitate si locul comun, de data asta. multi catei si multe peisaje selenare in ultima vreme pe Agonia. :)
dar hormonii-fluturi si-au cam pierdut, dupa opinia mea, valoarea de metafora. e drept te salvezi in versurile urmatoare (\"pe sângele meu plutesc candele
ca în noaptea de înviere\") si totusi...candele_ca?
si \"pe iele\"? incearca sa reciti asta.
aceeasi cititoare sacaitoare. :)
dar hormonii-fluturi si-au cam pierdut, dupa opinia mea, valoarea de metafora. e drept te salvezi in versurile urmatoare (\"pe sângele meu plutesc candele
ca în noaptea de înviere\") si totusi...candele_ca?
si \"pe iele\"? incearca sa reciti asta.
aceeasi cititoare sacaitoare. :)
0
sa fim seriosi
pe_iele... nu e piele, e pe iele.
si la candele_ca??? care e problema???
cred ca citesti doar poezie pe agonia. altfel ai vedea caini ca sunt folositi si in poeziile altor poeti. ca si luna. deci nimic nou sub soare
pe_iele... nu e piele, e pe iele.
si la candele_ca??? care e problema???
cred ca citesti doar poezie pe agonia. altfel ai vedea caini ca sunt folositi si in poeziile altor poeti. ca si luna. deci nimic nou sub soare
0
fireste ca alaturarile semnalate nu sunt o drama, ma gandeam doar ca le-ai putea evita, pentru o mai buna redare fonetica a textului.
cat despre lecturile mele.....nu, mai citesc poezie si pe alte situri, din cand in cand. :)) si cam atat, fireste.
fara resentimente.
cat despre lecturile mele.....nu, mai citesc poezie si pe alte situri, din cand in cand. :)) si cam atat, fireste.
fara resentimente.
0
bla bla bla,bla bla bla,bla bla bla.si pamantul se invartea si soarele era ca o lamaie si luna roscovana si ecoul,candele,sange,fluturi si inviere
0
adriana, bine ca recunosti
victor, tu chiar nu intelegi ca poezia nu se invarte in jurul starilor tale. chiar nu pricepi. off offff mai mai
seara buna
victor, tu chiar nu intelegi ca poezia nu se invarte in jurul starilor tale. chiar nu pricepi. off offff mai mai
seara buna
0
\'nu am loc nici să respir\', ...ar mai fi ceva loc, dacă ar vrea ea:)
foarte frumos poem, simt afecțiunea, profunzimea trăirilor, bine așternute și \'acoperite\' de metafore meșteșugite...
trebuie să remarc totuși și câteva clișee, ușor evitabile: pământul care se-nvârte, trupul învârtindu-se și el în cercuri(?), omul din carne și os(?), chestia cu \'la o bătaie de inimă distanță\'(parcă am mai citit undeva, la tine?), nu sunt chiar blamabile, dar, în opinia mea, rup melodicitatea versurilor tale.
mie mi-a plăcut oricum, comentariul meu este ca o stare personală, m-am regăsit oricum în poemul tău, ceea ce înseamnă că ai reușit să transmiți...
excelent finalul!
cu admirație,
eugen
foarte frumos poem, simt afecțiunea, profunzimea trăirilor, bine așternute și \'acoperite\' de metafore meșteșugite...
trebuie să remarc totuși și câteva clișee, ușor evitabile: pământul care se-nvârte, trupul învârtindu-se și el în cercuri(?), omul din carne și os(?), chestia cu \'la o bătaie de inimă distanță\'(parcă am mai citit undeva, la tine?), nu sunt chiar blamabile, dar, în opinia mea, rup melodicitatea versurilor tale.
mie mi-a plăcut oricum, comentariul meu este ca o stare personală, m-am regăsit oricum în poemul tău, ceea ce înseamnă că ai reușit să transmiți...
excelent finalul!
cu admirație,
eugen
0

ultimul vers rupe din originalitate, parerea mea.
cu prietenie,
laur