Poezie
aș mânca pâine. poate chiar mănânc
nimeni nu se poate zvânta complet
1 min lectură·
Mediu
iubito
aveam eu un prieten bun
care dormea într-un hamac pe fundul oceanelor
unde l-am pus?
și-a ridicat sprâncenele spre cer
cu un deget a ridicat și sprâncenele părinților
pe care îi ținea încă sub pernă
stăteam în mijlocul unei aglomerații
am avut impresia la început că oamenii se foiau pentru noi
să ne aducă apă
prietenul meu
care citea ziarul apoi
își făcea un coif din el
îl punea pe cap și
ne zugrăvea câte un perete
mi-a răspuns că îi era somn
atât de somn încât m-ar omorî pe loc
văzusem chiar pe unul
cu o pușcă
dar nu
era doar unul cu o umbrelă
în buzunare aveam cârlige
pe care ni le agățam de piele
în loc de sărut
aveam eu un prieten bun
care dormea într-un hamac pe fundul oceanelor
unde l-am pus?
și-a ridicat sprâncenele spre cer
cu un deget a ridicat și sprâncenele părinților
pe care îi ținea încă sub pernă
stăteam în mijlocul unei aglomerații
am avut impresia la început că oamenii se foiau pentru noi
să ne aducă apă
prietenul meu
care citea ziarul apoi
își făcea un coif din el
îl punea pe cap și
ne zugrăvea câte un perete
mi-a răspuns că îi era somn
atât de somn încât m-ar omorî pe loc
văzusem chiar pe unul
cu o pușcă
dar nu
era doar unul cu o umbrelă
în buzunare aveam cârlige
pe care ni le agățam de piele
în loc de sărut
096.364
0
